Naşterea unui imperiu

Tatăl fraţilor Koch, Fred Koch, de profesie inginer chimist, a dezvoltat la 27 de ani un nou proces care transforma ţiţeiul în benzină mult mai eficient. La zece ani de la această descoperire, Fred Koch a folosit procesul îmbunătăţit pentru a-şi deschide propria companie, denumită iniţial Wood River Oil and Refining Company şi care a ajuns ulterior să fie numită Koch Industries. Gigantul avea 120.000 de angajaţi la nivel global în 2017 şi peste 100 miliarde de dolari cifră de afaceri anuală, gestionează 8.000 km de conducte din Alaska şi până în Texas şi zeci de centrale şi rafinării.

Compania şi-a extins în timp operaţiunile dincolo de rafinarea petrolului şi a investit în îngrăşăminte, mochete, hârtie, sticlă sau carne. Fraţii Koch au cumpărat, în 2005, fabricantul de hârtie Georgia-Pacific pentru 21 miliarde de dolari, iar în 2013, după o tranzacţie de 7,2 miliarde de dolari, au achiziţionat compania Molex, unul dintre liderii mondiali în fabricarea de conectori, componente folosite în multe dintre televizoarele, calculatoarele şi smartphone-urile de pe piaţă. Koch Industries deţine şi licenţa mondială pentru faimoasa Lycra.

Koch Industries este al doilea cel mai mare grup privat din Statele Unite, nelistat la Bursă, după gigantul agro-industrial Cargill. Îşi are sediul în Wichita, statul Kansas şi se laudă cu un singur indicator financiar: o cifră de afaceri de circa 110 miliarde de dolari anual. Oficialii Koch Industries refuză, în general, să ofere alte detalii, motivând că este o compania privată şi nu sunt obligaţi să dezvăluie alte informaţii. Fraţii David şi Charles Koch deţineau fiecare o participaţie de 42% în cadrul companiei, iar familia lor este considerată a treia cea mai bogată din Statele Unite, cu o avere estimată la 125 miliarde de dolari. David Koch s-a retras din poziţia sa de vicepreşedinte executiv în iulie 2018, invocând probleme de sănătate.

Koch Industries şi grija pentru mediul înconjurător

Activiştii de mediu au atras atenţia în mod repetat asupra poluării de care se face vinovat grupul industrial al fraţilor Koch. În plus, cei doi miliardari au fost criticaţi de multe ori pentru încercările de a bloca măsuri de protecţie a mediului şi pentru susţinerea unor organizaţii care neagă schimbările climatice. Grupul industrial a plătit, pe parcursul a aproape cinci decenii, amenzi importante, civile şi penale, din cauza problemelor de mediu. În 1999, divizia care operează conductele petroliere ale Koch Industries a primit cea mai dură sancţiune până la acel moment din istoria Statelor Unite, pentru explozia unei conducte în Texas care a ucis doi tineri: 296 milioane de dolari. Compania a făcut însă apel şi s-a ajuns la înţelegeri cu familiile celor doi, pentru sume nedezvăluite.

Potrivit analizelor Political Economy Research Institute de la Universitatea din Massachusetts, trei companii se află printre cei mai mari treizeci de poluatori din America: ExxonMobil, American Electric Power şi Koch Industries. În urmă cu câţiva ani, compania se afla pe locul 13 când venea vorba despre poluarea aerului, Koch Industries fiind mai dăunătoare pentru mediu decât giganţii petrolieri Valero, Chevron şi Shell. Una dintre rafinăriile din Alaska a trebuit să fie închisă, după ce s-a descoperit că un solvent toxic se scursese în pânza freatică. Între timp, grupul american a semnat angajamente la Departamentul american de Justiţie, pentru modernizarea unora dintre uzinele sale petrochimice, astfel încât să adere la normele legii antipoluare.

Fraţii David şi Charles Koch

David şi Charles Koch, acuzaţi că trag sforile în politică

Fraţii Koch nu sunt controversaţi doar pentru problemele de mediu ale gigantului industrial pe care-l conduc, ci şi pentru implicarea în politică. La alegerile prezidenţiale din 1980, David Koch a fost propunerea pentru funcţia de vice-preşedinte al SUA din partea Partidului Libertarian, alături de candidatul prezidenţial Ed Clark. Cei doi au obţinut doar 1% din totalul voturilor la nivel naţional. Koch Industries a finanţat serios această formaţiune, încercând să o transforme într-un al treilea partid viabil în Statelor Unite, proiect care nu a avut însă succes. David Koch a părăsit Partidul Libertarian în 1984 şi s-a alăturat, ulterior, Republicanilor, iar cei doi fraţi au investit în continuare milioane de dolari în politică, pentru susţinerea şi influenţarea politicii Partidului Republican.

David şi Charles Koch au identificat în timp persoane care aveau păreri similare cu ale lor şi le-au finanţat, prin intermediul a diferite fundaţii şi ONG-uri, pentru a reuşi să pună presiune pe mediul politic în zonele care le serveau interesele. Astfel au apărut Cato Institute, Citizens for a Sound Economy sau Americans for Prosperity, axată pe reducerea impozitelor și dereglementare.

Influenţa fraților Koch era atât de mare, încât, la ultimele alegeri prezidențiale, candidații republicani la învestitură nu ratau nicio ocazie pentru a participa la conferințele selecte organizate de cei doi. Printre ei nu se afla însă şi Donald Trump, de ale cărui valori liberale cei doi frați se îndoiau. Şi Donald Trump a avut de-a lungul timpului declarații foarte dure la adresa fraților Koch. Cei doi fraţi erau vechi susţinători ai comerţului liber şi unei pieţe deschise, în timp ce mogulul din New York îşi construia brandul politic prin promovarea protecţionismului, impunerea de noi tarife şi limitarea imigraţiei. La începutul acestui an, fraţii Koch anunţau că reţeaua lor politică nu-l va sprijini pe Trump pentru obţinerea unui al doilea mandat la Casa Albă şi se vor concentra în schimb pe filantropie şi iniţiative în domeniul educaţiei.

Ce a fost în spatele celebrului „shutdown” din octombrie 2013

Organizațiile ce îi aveau în spate pe fraţii Koch au însoțit avântul Tea Party începând cu 2010 și au susținut candidații Partidului Republican, făcând o opoziție puternică față de fostul președinte democrat Barack Obama. Tea Party, un grup minoritar, dar foarte influent din Partidul Republican, s-a aflat în spatele blocării în Congresul American, în 2013, a bugetului pentru reforma Obamacare, reforma de asigurare medicală de boală dorită de preşedintele de atunci, Barack Obama. Acest blocaj a dus şi la blocarea votului întregului buget federal, ceea ce s-a concretizat prin celebrul „shutdown” din octombrie 2013, al treilea cel mai lung din istoria SUA, o blocare parţială a statului federal american. Obiectivul reprezentanţilor Tea Party în Congres era de fapt punerea democraţilor într-o lumină defavorabilă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 2014.

Fraţii Koch s-au implicat, de-a lungul timpului, şi în numeroase acte de filantropie. Astfel, David Koch a donat sute de milioane de dolari pentru lupta împotriva cancerului (el însuşi fiind diagnosticat cu cancer de prostată în 1992), dar şi către instituţii de artă şi ştiinţă, muzee, şcoli sau televiziuni publice, mare parte a actelor de caritate fiind concentrate în New York, oraşul în care a locuit ani la rândul.


Te-ar putea interesa și: