miliarde de lei la 4,9 miliarde de lei – ceea ce poate fi explicat prin faptul ca singurul tip de credit care a cunoscut o crestere procentuala importanta este creditul imobiliar, care de obicei jongleaza cu sume relativ mici.Ca pondere in creditele totale acordate, creditele de trezorerie au scazut de la 52% la 43%, cele pentru echipament au ramas constante la 16%, cele pentru export au crescut marginal pana la 1,6%, in timp ce creditele imobiliare au crescut de la 4,6% la 7,5%. Pe categorii de debitori, a crescut ponderea persoanelor fizice, de la 3,2% la 7,2%, si a administratiei publice, de la 1% la 3,6%. Nu au suferit modificari importante ponderile debitorilor dupa forma de proprietate. Faptul ca firmele cu capital strain au o pondere de numai 2% reflecta folosirea frecventa de catre acestea a creditelor externe, in special datorita legaturilor cu firma-mama sau prin apel la garantii guvernamentale.Desi creditarea a cunoscut un salt important, ponderea creditelor pentru industrie in total credite a scazut considerabil, de la 45,2% la 38,3%. si ponderea creditelor pentru servicii a scazut, dar numai marginal. Iar creditele pentru export sunt doar a zecea parte din creditele pentru import (pe care le putem echivala cu creditele pentru echipamente). Boomul creditelor continua sa se datoreze in principal creditelor imobiliare pentru persoanele fizice, si nu are un impact important asupra motoarelor economiei reale. Singurul impact este contributia la cresterea pretului caselor – dar asta nu se poate inscrie la efecte pozitive. Restantele au ramas practic la acelasi nivel, putin sub 8% din total credite. Dar cifra cu adevarat surprinzatoare, chiar si pentru un necunoscator, este cea a persoanelor aflate in interdictie bancara: una singura! Mai sunt, ce-i drept, si vreo sase sute de firme – foarte putin pentru o economie care a avut numeroase scandaluri financiare, si in care fiecare dintre noi, facand o revista a presei dintr-o singura zi, ar putea numi cateva zeci de persoane care ar trebui sa mai desfasoare operatiuni bancare doar la vreo casa de economii a penitenciarelor. Oricum, cifra mica a restantierilor arata, inca, moderatia bancilor in acordarea de credite. Sunt preferati debitorii mici si multi, deseori mai solvabili decat firmele mari, prinse in criza de lichiditate. La aproape jumatate de an de la interventia BNR de ponderare a creditelor de consum, efectul este numai partial, nefiind diferente foarte mari in dinamica creditelor din perioada iulie-decembrie 2003 fata de ianuarie-iulie 2004. Ar fi insa cu adevarat utila o interventie pentru dezvoltarea creditului pentru industrie si servicii, acolo unde necesarul de finantare este mare, iar apelul la finantare externa este mai riscant – daca nu pentru firme in sine, atunci pentru ansamblul economiei nationale.Am discutat aici doar despre creditele din sistemul bancar. Dar debitori sunt mult mai multi in Romania. Cateva mii bune de intreprinderi ale caror arierate agregate depasesc o treime din PIB, plus cateva milioane de romani datori la intretinere (vine din nou iarna!). Conform unui raport recent despre saracie, 87% din romani primesc o forma sau alta de ajutor de la stat. Dincolo de cifrele privind creditarea, suntem o tara in care traim pe datorie, uneori chiar impotriva nivelului inca ridicat al dobanzilor, alteori doar impotriva principiilor pe care le promovam. Nu e nimic rau in a fi dator. Dar intr-o economie care a ramas ea insasi inca datoare in unele aspecte ale reformei, ar fi de preferat ca expansiunea creditelor sa se rasfranga si in industrie, si in export. Deocamdata, nu se intampla asa.