Pe scurt, există trei argumente care pot fi aduse în discuție pentru a elimina acest mit. 

Primul. Cauza structurală pentru adâncirea deficitului extern o reprezintă creșterea mai mică a ofertei interne față de mărirea cererii agregate prin creșterea veniturilor. Iar oferta internă nu se poate adapta la cerere în primul rând din cauza subcapitalizării, a lipsei de acces la finanțare a companiilor din România, mai ales a celor care fac parte din sectorul IMM. Băncile comerciale din România nu împrumută economia reală, mai ales companiile autohtone (cu precădere întreprinderile mici și mijlocii). Neavând acces la finanțare, creșterea capacității productive este blocată, oferta rămâne în urma cererii, valoarea exporturilor rămâne în urma valorii importurilor iar deficitul balanței comerciale se adâncește.

Al doilea. Teza potrivit căreia importurile României cresc semnificativ pe seama bunurilor de consum, generate de veniturile mai mari, este falsă. Doar o cincime reprezintă ponderea bunurilor de consum în importurile totale.

Conform datelor disponibile pentru 2018 (ianuarie-noiembrie) importurile de bunuri de consum au fost de 16,22 miliarde euro dintr-un total de 76,53 mld euro, restul de aproximativ 60 de mld euro fiind importuri de bunuri intermediare, bunuri de capital, combustibili și automobile. Comparând cu perioada similară din 2017, importurile totale ale României au sporit cu 7 mld euro, iar importurile de bunuri de consum s-au majorat cu 1,3 miliarde de euro, adică doar 18,5% din creșterea celor totale. De altfel, ponderea bunurilor de consum în importurile totale s-a redus în primele 11 luni ale anului de la 21,5% în 2017 la 21,2% în 2018. În primele 8 luni ale anului 2018, principalele categorii de bunuri de consum, ca pondere în importurile respectivei categorii, au fost: Telefoane, computere și televizoare (16%); Medicamente (14,2%); Părți de îmbrăcăminte și încălțăminte (aproximativ 7%); Carne de porc și de pasăre (4%); Ciocolată și cafea (2,5%); Brânză și caș (1,3%). Mai mult, în perioada 2013-2017, cele mai mari creşteri ale importurilor în ultimii 4 ani s-au înregistrat la: brânză şi caş +81%; televizoare şi monitoare +77%; ciocolată +76%; carne de porc + 75%; produse de brutărie +75%; citrice +60%; telefoane +46%; cafea +44%; calculatoare +36%. Prin urmare, majorarea importurilor de bunuri de consum are atât cauze care țin de inexistența ofertei interne (televizoare și monitoare), de slaba ofertă internă în raport cu cererea (medicamente, efectivele de animale etc.), dar și de diversificarea preferinţelor consumatorilor odată cu creşterea veniturilor, în contextul promovării bunurilor importate în marile lanțuri de magazine. 

 

Al treilea. Creşterea veniturilor bugetarilor nu poate explica mai mult de 15% din importurile de consum suplimentare. A explica importurile mai mari de bunuri de consum, doar pe seama creșterii veniturilor în sectorul bugetar este fals. Mai ales atunci când în realitate veniturile din economie s-au majorat mai ales ca urmare a ritmului ridicat de creștere economică, în contextul deficitului de forță de muncă din majoritatea segmentelor de activitate. Astfel, în perioada 2013-2017 remunerarea salariaților la nivelul întregii economii a crescut cu 111 mld de lei, în timp ce cheltuielile totale de personal în sectorul bugetar s-au majorat cu 23,4 mld de lei, adică 21,08% din total. Atunci când se analizează impactul acestor cheltuieli asupra importurilor de bunuri de consum trebuie ținut de următoarele: 40% din creșterea salariilor bugetarilor s-a întors la buget sub formă de impozit pe venit și contribuții sociale; există o înclinație spre economisire în gospodăriile de salariați (aproximativ 15-20%, conform datelor INS); ponderea cheltuielilor de consum pentru bunuri tradables (alimentare, băuturi, tutun, îmbrăcăminte, încălțăminte, mobilier, dotare apartament + altele) a fost de aproximativ 60% în coșul de bunuri al gospodăriilor cu salariați; bunurile tradables pot fi achiziționate din producție internă sau din import.

Folosind ajustările anterioare, rezultă o majorare a cheltuielilor de consum ale bugetarilor pentru bunuri de import de aproximativ 0,95 mld euro, în contextul în care importurile totale de bunuri de consum au crescut cu 6,1 mld euro în perioada 2013-2017. Adică, bugetarii sunt “vinovați” de 15% din importurile de consum suplimentare, suficient pentru ca pseudoeconomiștii să dea verdictul în privința influenței “decisive” a cheltuielilor bugetare de personal.

Există două mari tipuri de soluţii pentru stimularea ofertei interne prin politici macro. Unele la îndemâna guvernului, altele la îndemâna sectorului bancar. 

La îndemâna guvernului sunt instrumentele legate de implementarea unor scheme de ajutor de stat și programe pentru dezvoltarea anumitor sectoare considerate prioritare. Privind comparativ, oferta altor țări este mai flexibilă la majorarea cererii din economie (ceea ce permite atât diminuarea importurilor, cât și creșterea potențialului de export, adică majorarea soldului pozitiv balanței comerciale) pentru că în economiile lor stimulentele intervenționiste sunt mult mai pronunțate. 

 

Iată de exemplu Ponderea în PIB a ajutoarelor de stat în câteva țări UE (conform bazei de date State Aid Scoreboard 2018 http://ec.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html) din perioada 2013-2017 (pentru a exclude ajutoarele de stat asociate atenuării efectelor crizei financiare).

În România, în bugetul pe 2019 vorbim de finanțarea unor măsuri directe de ajutor acordate sectorului concurențial (scheme de ajutor de stat implementate de Ministerul Finanțelor Publice și Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru companii mari și programe pentru IMM uri inclusiv Start Up Nation) (credite bugetare plus credite de angajament) în valoare de 12 miliarde lei (0.64 miliarde lei schema ajutor de stat MFP pentru investiţii mari + 2 miliarde lei Start Up Nation plus 9,4 miliarde lei alte programe de stimulare directă a mediului concurenţial (Program privind sprijinirea industriei cinematografice; Programul guvernamental „Investește în tine”; Program guvernamental Growth – Investim în locuințe de serviciu; Program guvernamental Growth – Investim în copii, investim în viitor (grădinițe); Program privind asistența socială a persoanelor vârstnice – Rezidențe 5*; Programul privind Contul de Economisire Junior; Program privind ajutorul de stat pentru creșterea ocupării în zonele cu șomaj ridicat; Program pentru dezvoltarea afacerilor mici (ajutor de minimis de 200.000 euro -2 ani); Centre de radioterapie pentru copii și adulți; Centre multifuncționale rurale și Programe de dezvoltare a regiunii Nord Est).

În plus, Ministerul Agriculturii implementează programe totale de peste 20 miliarde lei dintre care Programe de sprijinire a producătorilor agricoli de 11,9 miliarde lei și programe de investiții din fonduri europene și buget de 8,9 miliarde lei. (Exemple de programe: Tomate Românești, Program de comercializare a lânii, Programe de sprijin a raselor de porcine Basna și Mangalița, Program sprijin cultivare usturoi, Program de sprijin a raselor de taurine Bălțata Românească și Bruna). 

La îndemâna sistemului bancar stau soluțiile legate de creșterea accesului la finanțare pentru companiile autohtone, mai ales cele aparținînd sectorului IMM.