Rusia are o nouă țintă pentru armele nucleare

Finlanda a devenit o „ţintă nucleară legitimă” pentru Rusia după aderarea sa la NATO, a declarat vineri expertul militar rus Vladislav Şurîghin, citat de EFE.

„Pentru noi, principala ameninţare constă în faptul că de acum pe teritoriul Finlandei ar putea fi desfăşurate arme nucleare„, a declarat Şurîghin într-o intervenţie la postul de radio ‘Govorit Moskva’, adăugând că, în urma aderării acestei ţări nordice la NATO, arme „tactice şi nucleare” ale blocului militar occidental se apropie de graniţele Rusiei.

„Este o ameninţare gravă, căci o rachetă tactică care zboară la 400-500 de kilometri dinspre Finlanda ar putea acoperi întreg Sankt-Petersburgul şi zona adiacentă’, a punctat expertul citat.

În consecinţă, a subliniat Vladislav Şurîghin, „începând cu 4 aprilie, Finlanda a devenit o ţintă nucleară legitimă” pentru Moscova. În acelaşi timp, el a menţionat necesitatea de a consolida apărarea antiaeriană a Rusiei în urma noului statut al Finlandei ca ţară membră a NATO.

Rusia şi-a exprimat anterior intenţia de a lua măsuri de recalibrare a sistemului său de securitate ca urmare a aderării Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică. Cu toate acestea, Kremlinul a remarcat că răspunsul Rusiei nu va interveni imediat, întrucât este vorba de un proces care necesită „o anumită perioadă de timp”.

Mesaj similar transmis de ambasada rusă din Canada

De asemenea, un mesaj postat de pe contul oficial al ambasadei ruse în Canada lansează o retorică similară, calificând noul membru NATO drept „o țintă nucleară”. În replică, guvernul canadian a condamnat mesajul postat de ambasada Rusiei în Canada. Un purtător de cuvânt al ministrului canadian al Afacerilor Externe a denunțat tweet-ul, potrivit CBC.

„Retorica nucleară a regimului rus este nesăbuită. Nu vom ezita niciodată să denunțăm propaganda lor periculoasă”, a declarat purtătorul de cuvânt într-un e-mail pentru CBC.

Declarația ambasadei se înscrie în linia utilizării tot mai frecvente a retoricii nucleare de către Moscova, pe care NATO a condamnat-o recent ca fiind „periculoasă și iresponsabilă”.

Întrebat dacă declarația ar putea duce la expulzarea de către Canada a diplomaților ruși, purtătorul de cuvânt a declarat că se dorește menținerea personalului diplomatic canadian la Moscova.

Tweetul, de pe contul oficial al ambasadei ruse, l-a acuzat, de asemenea, pe premierul finlandez demisionar Sanna Marin că a abandonat politica de lungă durată de nealiniere a țării.

Finlanda și Suedia au renunțat la neutralitate

Finlanda are o graniță comună de 1 340 de kilometri cu Rusia, astfel că intrarea sa în NATO dublează granița NATO cu Rusia. Națiunea a adoptat neutralitatea după ce a fost învinsă de sovietici în cel de-al Doilea Război Mondial, dar liderii săi au semnalat că doresc să se alăture alianței la doar câteva luni după invazia în toată regula a președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.

Suedia a solicitat, de asemenea, să se alăture alianței, dar procesul său de aderare ar putea dura mai mult. Turcia și Ungaria au ridicat fiecare probleme pe care le au cu Suedia și pe care doresc să le rezolve înainte de a putea avea loc ratificarea.