Riscul unui război nuclear crește pe fondul unei noi curse a înarmărilor

IA și tehnologiile spațiale redefinesc și ele capacitățile nucleare, arată o analiză publicată de site-ul dw.com.

În lume există nouă state înarmate nuclear și aproape toate au continuat programe intensive de modernizare nucleară în 2024, modernizând armele existente și adăugând versiuni mai noi.

Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI), o evaluare anuală a stării armamentului, dezarmării și securității internaționale, scrie publicația.

Riscul unui război nuclear crește pe fondul unei noi curse a înarmărilor. La mijlocul anilor 1980, focoasele nucleare, bombele și obuzele la nivel mondial erau aproximativ 64.000. Astăzi, cifra se ridică la aproximativ 12.241. Această tendință pare acum să se inverseze, conform celei mai recente evaluări.

„Cel mai îngrijorător lucru pe care îl vedem în arsenalele nucleare în acest moment este că reducerea pe termen lung a numărului de focoase nucleare se apropie de sfârșit”, a declarat pentru DW directorul SIPRI, Dan Smith.

Sfârșitul dezarmării nucleare post-Război Rece

De la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991 și sfârșitul Războiului Rece, dezmembrarea focoaselor nucleare – focoase scoase din arsenalul nuclear – a depășit desfășurarea altora noi.

Deși este o practică obișnuită ca statele care au arme nucleare să își modernizeze și să își îmbunătățească capacitățile nucleare, Smith spune că a existat o intensificare a acestui proces de la sfârșitul ultimului mandat al fostului președinte Barack Obama, cu mai multe investiții în noi generații de rachete și purtătoare de rachete.

„Orizontul securității la nivel mondial se întunecase, iar statele înarmate nuclear începuseră deja să introducă aceste procese. Am putea numi un proces „intens” de modernizare, nu doar niște mici ajustări, ci niște schimbări cu adevărat abrupte”, a spus Smith.

Aproximativ 12.241 de focoase nucleare existente la nivel mondial

Cercetătorii SIPRI concluzionează că, din cele aproximativ 12.241 de focoase nucleare existente la nivel mondial în ianuarie 2025, aproximativ 9.614 se aflau în stocuri militare: fie plasate pe rachete, fie situate în baze cu forțe operaționale, fie în depozite centrale care ar putea fi desfășurate.

Se estimează că 3.912 dintre aceste focoase au fost desfășurate cu rachete și aeronave, dintre care aproximativ 2.100 au fost menținute în stare de alertă operațională ridicată pe rachete balistice. Aproape toate aparțineau Rusiei sau SUA, dar China ar putea păstra acum și unele focoase pe rachete, conform evaluării.

Rusia și SUA dețin 90% din totalul armelor nucleare

Printre statele lumii care dețin arme nucleare – Statele Unite, Rusia, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel – Rusia și SUA dețin 90% din totalul armelor nucleare.

Analiștii SIPRI avertizează acum că tot mai multe state iau în considerare dezvoltarea sau găzduirea armelor nucleare. Rusia susține că a desfășurat arme nucleare pe teritoriul belarus, în timp ce mai multe state europene membre NATO și-au semnalat disponibilitatea de a găzdui arme nucleare americane.

Securitatea internațională se deteriorează de peste un deceniu

Riscul unui război nuclear crește. În 2007, președintele rus Vladimir Putin a ținut un discurs la Conferința de Securitate de la München, în care a criticat insistent ordinea mondială dominată de SUA, expansiunea spre est a NATO și dezarmarea.

Dar doi ani mai târziu, în 2009, Obama a anunțat la Praga obiectivul dezarmării nucleare totale. „Existența a mii de arme nucleare este cea mai periculoasă moștenire a Războiului Rece”, afirma el.

Putin a continuat spunând că SUA vor „face pași concreți către o lume fără arme nucleare” și vor negocia un nou Tratat Strategic de Reducere a Armelor (Noul START) cu Rusia. Tratatul respectiv a fost semnat și a intrat în vigoare în 2011.

Dar, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, administrația Biden a publicat Raportul său din 2022 privind postura nucleară, care a identificat modernizarea arsenalului nuclear al SUA ca o prioritate absolută, subliniază DW.

În februarie 2023, președintele rus Vladimir Putin a semnat un proiect de lege care oprește participarea Rusiei la noul tratat START.

Arsenalele nucleare ale lumii cresc riscul unui război nuclear

Concluzia este că arsenalele nucleare ale lumii sunt extinse și modernizate. SIPRI estimează că, acum, China are cel puțin 600 de focoase nucleare și că arsenalul său nuclear crește mai rapid decât cel al oricărei alte țări.

De asemenea, se pare că India și-a extins ușor arsenalul nuclear în 2024, în timp ce Pakistanul a continuat să dezvolte noi sisteme de lansare a armelor nucleare.

Israelul, care pe 13 iunie a lansat atacuri care vizau instalațiile nucleare iraniene, ucigând lideri militari și oameni de știință, menține o politică de ambiguitate deliberată cu privire la propriile capacități nucleare. Cu toate acestea, se crede că este în proces de modernizare a propriului arsenal nuclear și de modernizare a unui reactor de producție de plutoniu din deșertul Negev.

IA și tehnologiile spațiale sporesc amenințarea războiului nuclear

În introducere la raportul SIPRI 2025, Smith avertizează asupra perspectivei unei noi curse a înarmărilor nucleare, care comportă „mult mai multe riscuri și incertitudini” decât în ​​timpul Războiului Rece, în mare parte datorită creșterii inteligenței artificiale și a noilor tehnologii în domeniile capabilităților cibernetice și activelor spațiale.

„Cursa înarmărilor nucleare care urmează va fi la fel de mult despre IA, spațiul cibernetic și spațiul cosmic, pe cât este despre rachete în buncăre sau pe submarine sau bombe pe aeronave. Va fi la fel de mult despre software, cât și despre hardware”, a spus Smith.

Există discuții pe termen lung despre IA în legătură cu ceea ce se numește în mod obișnuit „roboți ucigași” (Sisteme Autonome de Arme Letale) și utilizarea dronelor automate și semiautomate, mai ales după invazia Ucrainei de către Rusia – dar nu la fel de mult și de armele nucleare.

O mică eroare tehnică ar putea duce la un atac nuclear

Inteligența artificială permite procesarea extrem de rapidă a unei cantități mari de informații și, teoretic, acest lucru ar trebui să ajute factorii de decizie să reacționeze mai rapid. Cu toate acestea, dacă ceva nu merge bine în cadrul software-ului sau într-un sistem care se bazează total pe LLM-uri, învățare automată și inteligență artificială, o mică eroare tehnică ar putea duce la un atac nuclear.

„Cred că trebuie să existe o linie roșie cu care probabil toți liderii politici și militari vor fi de acord, și anume că decizia privind lansarea nucleară nu poate fi la mâna inteligenței artificiale”, a spus Smith, amintind exemplul ofițerului sovietic Stanislav Petrov.

În 1983, Petrov era de serviciu la centrul de comandă al sistemului de avertizare nucleară din URSS, la 100 km sud de Moscova, când sistemul a raportat lansarea unei rachete balistice intercontinentale din SUA, cu alte patru venind în spatele ei.

”Cine joacă rolul lui Petrov?”

Din fericire, Petrov a suspectat că avertismentul a fost o alarmă falsă și a așteptat, în loc să transmită informațiile imediat către lanțul de comandă. O decizie care, probabil, a împiedicat un atac nuclear și, în cel mai rău caz, un război nuclear la scară largă.

„Presupun că marea întrebare este dacă, într-o lume a inteligenței artificiale, mulți vor ar vrea să știe cine joacă rolul locotenent-colonelului Petrov?”, a conchis Smith.