Undeva i cartierul Drumul Taberei din Bucuresti, zona cunoscuta de cei din bransa drept „la bucla”, este liniste pina pe la miezul noptii. Ca un facut, dupa ce traficul normal se rareste pina la disparitie, iar luminile din blocuri se sting i liniste, zgomote puternice de motoare de masini fac geamurile sa trepideze, putind fi auzite de la citiva kilometri. Masinile trec i tromba imprastiind ciinii vagabonzi si ridicindu-i pe oameni din pat, cu inima cit un purice.
„Facem curse aici, i Floreasca, dar si i afara Bucurestiului, spre Giurgiu, dar acolo sunt doar de viteza i linie dreapta, pentru aceia care pariaza cu masini puternice. Eu organizez doar cursele din Drumul Taberei. Majoritatea vin aici pentru ca este un traseu dificil si cu multe riscuri, deci si „potul” e mai mare”, ne declara Marian. Pentru ca este organizator, Marian percepe o „taxa de siguranta”. Traseul este ferit de ochii politiei, iar chibitii cu bani sunt asigurati prin el, pentru ca la o cursa nu pot participa decit maximum doua masini.
Un club i care se intra cu recomandari speciale
Nu exista un sablon la pariuri. Un sofer care se simte i stare sa parcurga un traseu de citiva kilometri si are o masina de care sa fie mindru poate paria si citeva mii de dolari. insa nu poate intra i club fara recomandarea unui „membru” mai vechi.
„in general, soferii nou-veniti nu pariaza foarte mult, pentru ca nu cunosc ceilalti concurenti. Dar sunt citiva care ii conving sa se arunce, e ca un joc de pocher. Mai sunt si chibitii, care pariaza citeva mii de dolari”, adauga organizatorul de curse.
Cea mai mica suma acceptata la un pariu este de trei milioane de lei, isa un tinar care se sprijina de un Audi A6 recunoaste ca a cistigat la o cursa 1.500 dolari din pariu si din banii luati drept comision de la pariori. „Nu conteaza banii, ci distractia”, mai spune acesta.
Masinile sunt modificate pentru a face fata curselor. De exemplu, pentru ca o masina sa faca fata cerintelor, aceasta sufera modificari, adica i locul supapei clasice se pune o supapa cu diametru majorat, se reduce din chiulasa pentru a creste raportul de compresie, se schimba carburatorul, eventual cu unul dublu etc. E adevarat ca dupa aceasta operatie masina ajunge sa consume si 20 de litri pe kilometru, isa poate atinge o viteza net superioara. Exista isa si riscul ca aceasta sa se iece i cazul unui demaraj fortat lasind soferul cu buzele umflate. „Numai sa modific masina m-a costat peste 2.000 de dolari. Acum nu mai concurez decit pentru sume de la o mie de dolari i sus. Prima oara am pariat acum doi ani, pe cind aveam un Renault 5. Am cistigat doua curse si mi-am luat alta masina. De atunci am schimbat trei masini. Am pierdut multi bani, dar am si cistigat o gramada”, ne spune Mihai de la volanul unui Diablo superb.
Locurile din masinile care concureaza costa
Pentru cei care iubesc riscul si sunt destul de nebuni, exista posibilitatea sa participe la o astfel de cursa. Contra unei sume care nu depaseste 500.000 lei, isi pot asigura un loc linga sofer, i timpul itrecerii. insa nimeni nu garanteaza pentru urmari.
Majoritatea masinilor sunt venite din Germania. Aproape toti pariorii au relatii printre aceia care se ocupa cu importul individual. Astfel isi pot permite sa cumpere o masina „adusa” din Vest la preturi mai mult decit acceptabile.
„Am un prieten care urmareste ofertele de masini la mina a doua aduse din Germania. Cum nemtii schimba masinile mai ceva decit ciorapii, prinde destul de des oferte de masini la doua – trei mii de marci, vechi de doar citiva ani, i stare exceptionala. Ma suna itotdeauna cind aduce ceva. stie ca daca e o oferta buna, cumpar fara sa ma tocmesc”, ne declara unul dintre soferii de curse ad-hoc.
Probleme cu Politia nu prea sunt. Oricum, daca din itimplare apare vreun politist care nu face parte din aranjament, sigur se va gasi un nepot sau fiu de politist printre soferii pariori care sa rezolve situatia. Din declaratiile soferilor reiese ca aceia care participa la curse au masini scumpe si bani, deci nu au probleme cu Politia.
„Cea mai tare cursa am vazut-o la Severin. Atunci, doi mahari au pariat pe port pentru o cursa. Toata asistenta a ramas cu gura cascata pentru ca nu itelegea cum se poate paria pe port. Ei bine, cel care a pariat cu portul a pierdut, iar de a doua zi cistigatorul a dat unda verde „fetelor” i port, i timp ce celalalt a lichidat afacerea”, ne mai spune Dan, un chibit care sustine ca ii cunoaste pe toti „adevaratii” soferi pariori din Rominia