Cel mai important eveniment extern al anului curent este alegerea liderului de la Casa Albă. Deja Donald Trump a anunțat zilele trecute că "studiază" dacă să se retragă din Acordul de la Paris asupra schimbărilor climatice, pentru că se teme că dacă va urma regulile ar însemna să piardă din competitivitatea economică în fața unor țări precum China.

Trump a declarat, într-un interviu acordat postului de televiziune Fox, că ar putea să nu mai recunoască o “singură China”, dacă Beijingul nu face concesii în special în materie comercială. Potrivit AFP, preluat de hotnews.ro, Trump a spus că "nu știu de ce ar trebui să fim legați de politica unei "singure Chine”, cel puțin dacă nu ajungem la un acord cu China pentru a obține alte lucruri, inclusiv în domeniul comercial".

 Un alt eveniment important al anului, cu efecte asupra României și a Uniunii Europene, este decizia britanicilor de a părăsi forul european. Pe lângă BREXIT, în ultimele luni statele europene au arătat o deschidere tot mai mare față de China, lucru care ridică un semn de întrebare asupra relației SUA-UE.

România vrea să adere la Banca Asiatică pentru Investiții

În acest an mai multe state membre au decis să se alăture Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB), o instituție financiară catalogată de mulţi economişti ca fiind o contrapondere la Banca Mondială condusă de Statele Unite.

AIIB a fost înființată la iniţiativa Chinei, iar de la lansarea de anul trecut și până în prezent a reușit să atragă ca parteneri multe state. Peste c0 de țări au aderat deja la AIIB, iar conform ultimelor date disponibile de pe site-ul propriu, 5 decembrie 2016, 49 dintre statele care au semnat apartenența la AIIB aveau subscrise sume totale de 89,34 miliarde de dolari.

În ciuda opoziţiei Washingtonului, aliaţi-cheie ai SUA precum Australia, Marea Britanie, Germania, Italia sau Coreea de Sud s-au alăturat AIIB, recunoscând, cpomform agenţiei Reuters, importanţa economică tot mai mare a Chinei. Conform datelor disponibile pe site-ul AIIB, o treime din capitalul băncii vine de China, care a subscris o sumă de 29,78 miliarde de dolari. 

În toamna acestui an, Guvernul Cioloș a hotărât ca România să adere la AIIB pentru a continua proiecte în domeniu, dar şi pentru a dezvolta altele noi. RFI.ro scria în septembrie că România are mare nevoie de banii Chinei, mai ales pentru marile proiecte de infrastructură, cum sunt autostrăzile, căile ferate sau cele din domeniul energetic. Doar că România trebuie să acționeze în acest demers de comun acord cu statele din Uniunea Europeană, iar în această chestiune lucrurile devin mai delicate. Țările puternice din Occident trimit mereu delegații în China, conduse de șefi de stat, pentru a încheia contracte economice, dar la nivel comunitar e nevoie de coordonare.

Cioloș și-a arătat deschiderea față de China

În urmă cu aproximativ o lună, premierul technocrat a arătat că România își dorește o relație cât mai bună cu China. Cu ocazia celei de-a 5-a reuniune a șefilor de guverne din statele Europei Centrale și de Est și China, Dacian Cioloș a prezentat trei puncte prin care România ăși dorește consolidarea relației cu China. Primul se referă la înființarea Centrului pentru Dialog și Cooperare în domeniul proiectelor energetice la București. “Unul dintre principalele obiective ale Centrului este consolidarea formatului nostru de cooperare. Ea se va realiza prin extinderea acquis-ului realizat în domenii comerciale și tehnologice legate de energie, la domenii precum: energia regenerabilă, rețelele inteligente, eficiența energetică, tehnologia cărbunelui curat și energia nucleară”, a declarant Cioloș, pe 5 noiembrie.

Al doilea punct se referă la continuarea cooperării între porturile de la Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. “Fluviul Dunărea are un rol esențial în furnizarea de oportunități mai bune de dezvoltare tuturor țărilor din regiune: prin afluenții săi din Europa Centrală și de Est, porturile sale și legătura cu zona costieră a Mării Negre și, de asemenea, includerea sa în Rețeaua trans-europeană de transport. El constituie și un segment semnificativ al inițiativei One Belt, One Road pe care suntem dispuși și capabili să o susținem”, a explicat premierul.

Cel de-al treilea punct la care a făcut referire Cioloș a fost din punct de vedere al fluxurilor comerciale. “Schimburile comerciale care s-au intensificat constituie un motor important al economiilor noastre. Contăm pe sprijinul continuu al autorităților chineze în accelerarea procedurilor de aprobare a accesului pe piață. De exemplu, exporturile noastre agro-alimentare către China constituie un potențial important pentru echilibrarea deficitelor noastre comerciale”, a mai spus Cioloș.

Cum se poziționează PSD față de SUA și China

Săptămâna trecută, în plină campanie electorală, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că nicio ţară nu se poate izola, însă România trebuie să acorde mult mai mare importanţă dimensiunii economice a parteneriatului strategic cu SUA.

„Nicio ţară nu se poate izola. Sunt prea puţine investiţii americane în România. Dacă este un  partener de nădejde din punct de vedere militar, ar trebui să fie privit cu mai mare atenţie în privinţa investiţiilor. Relaţia cu SUA ar putea fi mai bună, dând substanţă părţii economice“, a arătat Dragnea, la Realitatea TV, potrivit siteului stiripesurse.ro

Despre relaţia cu China, Dragnea a pledat pentru o relaţie economică, separată de cea politică. „Poate să aibă valenţe economice foarte bune şi mari pentru România. Văd relaţia cu China doar din perspectiva relaţiei economice. Începuseră demersurile pentru investiţii mari, reactoarele 3 şi 4 şi două termcocentrale în Valea Jiului. Reactoarele 3 şi 4 sunt investiţii strategice în România. Este importantă pentru echilibrul energetic. Orice ţară dezvoltă relaţii economice în care nu se pun condiţii în privinţa politicii externe. Parcursul nostru este pro-occidental şi pro-NATO. Nu cred că pun condiţii de politică externă“, a mai spus Dragnea.

Aici trebuie amintit faptul că în urmă cu doi ani, pe când deținea funcția de vicepremier, Liviu Dragnea a efectuat o vizită în China în urma căreia a precizat că piedicile şi blocajele existente în negocierile dintre România şi firmele chineze care vor să elaboreze proiecte de infrastructură şi energie au fost rezolvate.

Doar că negocierile au rămas doar la nivel de declarații, astfel că cele 8 miliarde de dolari sume cu care se lăudau autoritățile române că vor veni din China s-au transformat în sute sau chiar zeci de milioane de euro.

Potrivit datelor BNR, până la 31 decembrie 2015, nivelul total al investițiilor străine directe în România erau de 64,43 miliarde de euro, din care cele din China se ridicau la doar 209 milioane de euro, ceea ce înseamnă 0,3%.
După țara de origine a ISD în România, China pe afla la finele anului trecut abia pe locul 24, iar SUA pe locul 10 cu 1,62 miliarde de euro.

Unul dintre motive a fost explicat chiar de către vicepremierul Costin Borc, potrivit căruia, o parte din proiecte nu au mers pentru că “ne-am făcut o imagine falsă despre investitorii chinezi”. “Chinezii se uită după proiecte realiste. Noi am mers cu ideea că toate proiectele care nu au reuşit să obţină finanţare europeană vor fi aplaudate de chinezi, care vor veni să arunce cu bani în România şi să construiască autostrăzi şi linii de mare viteză”, spunea, la începutul anului,  viceprim-ministrul Costin Borc.

În vara acestui an, Borc, însoţit de o delegaţie formată de reprezentanţii unor companii româneşti, a participat la cea de-a doua ediţie a Reuniunii ministeriale pentru promovare economică şi comercială dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est, organizată la Ningbo, China. Cu această ocazie, doar cinci proiecte de investiţii au fost semnate în acea perioadă de companiile chineze care doresc să realizeze în România investiţii de 118 milioane de euro.

În cadrul summitului, a avut loc o întrevedere a delegaţiei române cu ministrul chinez al Comerţului, Gao Hucheng. Discuţiile s-au axat pe importanţa investiţiilor chineze în România, care este considerată o destinaţie cunoscută turiştilor chinezi, datorită relaţiilor tradiţionale dintre cele două state, fiind, în acelaşi timp, o ţară cu un imens potenţial turistic, precizează Ministerul Economiei. "Vă vom sprijini atât pe plan turistic, cât şi pe plan comercial, astfel încât tot mai multe produse româneşti să ajungă pe piaţa chinezească. Guvernul susţine toate companiile chineze care doresc să dezvolte proiecte de infrastructură feroviară, proiecte energetice sau de turism în România. Ceea ce ne dorim de la statul român este o mai bună coordonare pe aceste proiecte, ţinând cont că anumite companii au semnat deja acorduri de investiţii", a afirmat Gao Hucheng. 

Citiţi şi: Chinezii şi-au croit drum în România, via Rompetrol

Totodată, au fost reamintite proiectele energetice unde două companii din China doresc să investească – centrala de la Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia şi proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. 'Pe aceste subiecte sperăm să vă avem alături, la Bucureşti, în septembrie, când România va găzdui Centrul de dialog şi cooperare în domeniul Energiei, în format 16 +1, China – Europa Centrală şi de Est', a mai spus vicepremierul României. 

Potrivit vicepremierului Borc, comerţul dintre România şi China a ajuns, anul trecut, la 3,8 miliarde de dolari, iar în primul trimestru al acestui an s-a consemnat o creştere uşoară, de 1,4%, a exporturilor produselor româneşti pe piaţa din China. În acest context, Borc a vorbit şi despre revigorarea Zonei Economice a Drumului Mătăsii. 'România este deschisă şi dornică să coopereze pe acest proiect, fiind printre primele ţări care a semnat un document pentru dezvoltarea cooperării bilaterale în zona economică a Drumului Mătăsii. Vrem să concretizăm proiecte de cooperare şi investiţii în acest format. Este de interes conectarea iniţiativei 'One Belt, One Road', prin Marea Neagră, cu Strategia Europeană pentru regiunea Dunării', a subliniat Costin Borc. 

Unul dintre cei mai importanţi investitori chinezi care şi-au anunţat déjà intenţia de a investi în revigorarea Zonei Economice a Drumului Mătăsii este CEFC, China Energy Company Limited, care a semnat în luna aprilie un accord de poreluare a pachetului majoritar de acţiuni la KazMunayGas International, fostul Rompetrol Group. Chinezii şi kazahii promit că vor derula investiţii strategice în sectorul energetic, că vor extinde reţeaua de benzinării, vor investi în logistică pentru sectorul downstream şi vor evalua oportunităţi în zona achiziţiei de drepturi asupra resurselor de petrol şi gaze. „În următorii trei ani vor fi derulate investiţii de cel puţin 3 miliarde de dolari în proiecte care corespund obiectivelor strategice ale companiei“, se arată într-un comunicat al CEFC China Energy.

Kazahii au anunţat că indiferent dacă tranzacţia cu chinezii va fi sau nu finalizată, ei îşi menţin ferm angajamentele faţă de statul român în ceea ce priveşte preluarea participaţiei de 26,7% din acţiunile Rompetrol Rafinare şi realizarea fondului de investiţii de un miliard de dolari pentru următorii şapte ani. CEFC China nu este la prima achiziţie în Europa. În primăvara anului trecut, compania chineză a cumpărat 5% din acţiunile grupului ceho-slovac J&T Finance Group, iar după câteva luni CEFC a achiziţionat mai multe active în Republica Cehă: pachetul majoritar al fabricii de bere Pivovary Lobkowicz Group, deţine o participaţie de 10% în compania aeriană Travel Service, 60% din clubul de fotbal SK Slavia Praga şi mai multe active imobiliare în Praga.

În clasamentul celor mai mari companii din lume

La finele lunii august, CEFC a fost din nou inclusă în topul Fortune Global 500 al celor mai mari companii din lume după venituri, acesta fiind cel de-al treilea an consecutive de prezenţă în clasament.

Anul acesta, CEFC China s-a situat pe locul 229, cu venituri anuale de 41,84 miliarde de dolari, fiind pentru prima dată când compania chineză a ajuns în primele 300 de companii la nivel mondial după venituri, urcând cu 113 poziţii faţă de ediţia de anul trecut a topului.

Citiţi şi: Companiile chineze sunt interesate să investească în energia hidro şi cea termo

CEFC, condusă de Ye Jianming, mizează ca model de afaceri pe investiţii în companii străine din domeniul resurselor şi din sectorul energetic, printr-o bancă de investiţii şi un fond de investiţii. În urma achiziţionării participaţiei majoritare la Rompetrol, compania deţine peste 1.000 de benzinării în Franţa, Spania, România şi alte ţări din regiunea Mării Mediterane şi a Mării Negre, active de rafinare, depozitare, transport şi distribuţie de produse petroliere. Grupul chinez a mai investit în proiecte de explorare şi exploatare petrolieră în Abu Dhabi, Ciad şi Kazahstan şi dezvoltă operaţiuni de depozitare a petrolului în mai multe porturi maritime din China, pe baza unui parteneriat strategic cu Abu Dhabi National Oil Company.

Citiți și: Alexey Golovin: KMGI joacă un rol important în conectarea Asiei cu Europa

CEFC a plătit 680 de milioane de dolari către compania de stat KazMunayGas din Kazahstan pentru 51% din acţiunile KMG International, fosta Rompetrol Group.

Grupul Rompetrol deţine cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, cu o capacitate de rafinare de peste cinci milioane de tone de petrol pe an şi capacităţi petrochimice, rafinăria Vega şi 1.100 de puncte de distribuţie caraburanţi în şase ţări. În 2015. Rompetrol Rafinare, compania care operează rafinăria şi reţeaua de benzinării Rompetrol a livrat în România 1,58 milioane de tone de carburanţi şi a exportat alte aproximativ 1,95 milioane de tone.

Te-ar putea interesa și: