Emil Gânj este cunoscut pentru antecedentele sale penale
Emil Gânj a mai fost condamnat pentru o crimă în 2011 și, ulterior, căutat din nou pentru fapte grave, reușind să evite arestarea luni întregi. În acea perioadă, a stat ascuns în aceeași zonă de origine, profitând de cunoașterea terenului și de sprijinul local. Autoritățile au descris profilul său ca fiind al unui individ cu o capacitate strategică rar întâlnită, capabil să anticipeze mișcările echipelor de urmărire.
Conform informațiilor furnizate de poliție, pe 4 iunie 2025, Judecătoria Luduș a emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, Gânj având de ispășit peste 7 ani de detenție pentru încălcarea unui ordin de protecție. Ulterior, pe 15 iulie, Tribunalul Mureș a emis și un mandat de arestare preventivă pentru omor calificat și distrugere.
„La data de 04.06.2025, Judecatoria Ludus a emis mandatul de executare a pedepsei cu inchisoarea cu nr. 133 privind pe numitul Ganj Emil, acesta avand de executat o pedepasa de 2 ani si 1867 de zile de inchisoare pentru savarsirea infractiunii de incalcarea masurilor dispuse prin ordinul de protectie, fapta prevazuta si pedepsita de art. 47 alin. (1) din Legea 217/2003. La data de 15.07.2025, Tribunalul Mures a emis mandatul de arestare preventiva nr. 37/UP privind pe numitul Ganj Emil, pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data prinderii acestuia pentru savarsirea infractiunilor de omor calificat si distrugere”, potrivit EVZ.
Terenul îl favorizează, comunitatea îl protejează pe fugar
Zona rurală în care se presupune că se ascunde Emil Gânj are particularități care îl avantajează. Este vorba despre o regiune montană, cu vegetație deasă, drumuri greu accesibile și un procent ridicat de case abandonate.
Aceste condiții naturale, spun surse din anchetă, reprezintă un adevărat aliat pentru un individ antrenat în tehnici de camuflaj și supraviețuire.
Autoritățile sunt de părere că experiența lui anterioară l-a învățat cum să se deplaseze rapid și discret. De asemenea, se crede că el primește sprijin logistic din partea unor persoane din comunitate, care îl ajută cu alimente, haine sau informații, fie din loialitate, fie din teamă.
Case abandonate, piste false, și un efort neîntrerupt
Unul dintre marile obstacole întâmpinate de echipele de căutare este numărul mare de imobile abandonate. Verificarea fiecărei clădiri consumă timp și resurse, mai ales când nu se poate exclude nicio posibilitate. Acest lucru a dus la întârzieri în procesul de localizare a lui Emil Gânj, autoritățile fiind nevoite să prioritizeze constant cele mai promițătoare indicii.
Pe lângă dificultățile de teren, ancheta este afectată de numeroase sesizări false. Deși fiecare apel este tratat cu seriozitate, timpul pierdut în verificarea informațiilor greșite afectează eforturile generale. Oficialii consideră esențial ca populația să fie informată corect despre modul în care pot contribui eficient la capturarea unui evadat.
Nu este singurul fugar care a scăpat de autorități
Cazuri similare din anii anteriori, precum cele ale lui Ionel Mărgineanu, Cristian Măcelaru sau Ghiță Vasilică, arată că evadările nu sunt un fenomen izolat. Fiecare caz a necesitat mobilizarea unor resurse importante și a expus punctele slabe ale sistemului penitenciar.
În toate aceste situații, capturarea fugarilor s-a făcut cu dificultate, iar lecțiile învățate nu au fost întotdeauna aplicate în mod consecvent.
În cazul lui Emil Gânj, operațiunea este în desfășurare, implicând sute de oameni – de la polițiști și jandarmi până la voluntari civili. Surse apropiate anchetei spun că autoritățile au fost deja foarte aproape de a-l prinde, dar de fiecare dată a reușit să dispară.
