Ajay Kapur, strateg de investiții la Deutsche Bank, a lansat o teorie, pe care o numește ”raportul Demi-Ashton”, o teorie economică ce se bazează pe raportul dintre indivizii cu o vârstă de în jur de 40 de ani și cei în vârstă de în jur de 20 de ani. Pe scurt, teoria lui Kapur spune că atâta timp cât numărul ”Demilor” crește în raport cu cel al ”Ashtonilor”, piața de capital are tendințe de creștere accentuate. Și invers, când numărul celor cu vârsta de 20 de ani începe să fie mai mare decât al celor de 40 de ani, piața intră în declin.
”Indivizii la 20 de ani nu au prea mulți bani și sunt ocupați cu educația, cu sexul opus și cu berea. Într-o țară unde sunt foarte mulți oameni în vârstă de 40 de ani și puțini în vârstă de 20, există o cerere naturală pentru acțiuni și echități”, spune Kapur în 2009 când a inventat indicele. Asta pentru că indivizii în jurul vârstei de 40 de ani au mai multe venituri disponibile și au tendința de a investi mai mult.
”Teoria sună logic”, spune Aneta Markowska, economist senior la Societe Generale, care atrage atenția că totuși indicele Demi-Ashton omite o categorie foarte importantă, indivizii de 60 de ani, foștii baby-boomers care de obicei își vând activele financiare atunci când ajung la pensie, lucru ce conduce la ieftinirea activelor.
Foarte interesant, aplicat la România, indicele Demi-Ashton pare a explica de ce piața de capital locală este subdimensionată și anemică. Numărul românilor cu vârsta de în jur de 20 de ani este în creștere față de cel al celor cu vârsta de în jur de 40 de ani. La ultimul recensământ numărul celor cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani era de 7 milioane, aceasta fiind cea mai numeroasă categorie de vârstă din România.  Totuși, cât e știință și cât e divertisment în indicele respectiv rămâne să hotărâți dumneavoastră.