Mulţi pleacă, puţini reuşesc. Ultima numărătoare indică peste 20.000 de medici români plecaţi în străinătate în ultimi şase ani, mai ales în Marea Britanie, Germania, Franţa şi Belgia. „Exportăm mai mulţi medici decât maşini“, spunea indignat fostul ministru al sănătăţii, Ion Bazac. Nu numai medici, am putea adăuga, ci şi antreprenori. Nu există o statistică a clinicilor şi cabinetelor înfiinţate de români în străinătate, însă exemplele sunt numeroase, iar cei mai mulţi povestesc cu mult drag experienţele lor. 

Revenind la prima frază, să nu înţelegem prin „reuşită“ câştigarea  renumelui sau a respectului colegilor din alte ţări. La acest capitol, medicii noştri excelează, şcoala românească de medicină este recunoscută ca fiind una de elită. Ne referim la experienţa antreprenoriatului, pentru că deşi în străinătate este mult mai uşor decât în România să îţi înfiinţezi o firmă, provocările sunt mult mai mari, pentru că standardul de lucru este superior. Poate cel mai bine o spune Liliana Mihai, protagonista primei poveşti: „Sistemul nostru e primitiv, în urmă cu 100 de ani faţă de medicina occidentală. Ca medic generalist de spital, lucrând în serviciul de medicină internă, am facut lucruri pe care în România numai un profesor universitar le poate face“. Să o iei de la capăt printre străini nu este uşor, însă încet încet, aceşti medici au câştigat respectul comunităţii pe care o deservesc prin afacerile lor şi s-au integrat în breasla locală. O estimare arăta că prin plecarea medicilor, România a pierdut 200 de milioane de euro, bani aferenţi pregătirii acestora. Ar mai fi ceva: ţara pierde şi banii pe care aceştia i-ar fi putut investi în ţară prin afacerile lor de succes. Iată un alt mod de abordare a „sistemului sanitar românesc“ de peste hotare.

Jurnalista care le prescrie reţete francezilor

«Privind înapoi,din perspectiva pregătirii profesionale pe care am realizat-o în Franţa, cred că mi-am făcut un mare serviciu atunci când am renunţat la integrarea în lumea medicală românească», spune medicul Liliana Mihai, mai cunoscută în România ca jurnalistă. A început să profeseze meseria pentru care s-a pregătit în facultate în Franţa, unde şi-a dat cel mai bine seama de ceea ce poate. „Nu avem dreptul la greşeală, fiindca noi am venit la ei acasă, în ţara lor, noi le cerem să ne ccepte, deci avem doar două posibilităţi: reuşim sau ratăm“.

Liliana a reuşit să se facă remarcată printre „străini“, însă a vrut mai mult: propriul ei cabinet. Prima dată, a investit 10.000 de euro într-un cabinet  comunal, dar zona era deja „acoperită“ de doi medici. Nu a pierdut banii, pentru că dotarea era transferabilă într-un alt cabinet. „O iau de la capăt. Voi cumpăra acţiuni cedate de un medic care se pensionează, astfel voi deveni proprietar-asociat. Investiţia se ridică la 40.000 de euro“, spune Liliana Mihai, care mărturiseşte că după multe peripeţii, vede în sfârşit „luminiţa de la capătul tunelului“.

Kinetoterapeutul de «provence»

După ce s-a împărţit ani buni între două locuri de muncă în România, kinetoterapeutul Valentin Adrian şi-a luat concediu de un an fără plată. Planul era să vadă cu ochii lui ceea ce îi povesteau colegii plecaţi  în Franţa. „Evident, aveam un salariu mic, redus brusc cu 25% în 2011 şi un copil, mă gândeam la emigrare, dar fără ideea de a rămâne mai mult de un an“, spune acesta. „Experimentul“ s-a prelungit însă, aşa că după 6 luni de muncă la un spital de recuperare, s-a gândit să încerce ceva nou: munca la un cabinet privat sau „en liberal“, cum zic francezii.

Experienţa nu a fost una sută la sută reuşită, aşa că după trei luni a decis să îşi deschidă propriul cabinet, formalitate care a durat fix…3 ore. „Din păcate, nu am reuşit să duc acest proiect la bun sfârşit pentru că proprietarul localului închiriat nu a terminat la timp lucrările de amenajare. Am renunţat şi am cumpărat un cabinet situat într-o comună de 1.600 de locuitori. Am devenit deci kinetoterapeut de ţară“, povesteşte Valentin. O afacere câştigătoare, pentru că, spune el, fiecare francez are o asigurare privată care îi da înapoi 40% din costul şedinţelor.

Coadă la dentiştii români

Lucian  Babiceanu este dentistul preferat al italienilor din Bergamo: la cabinetul său vin peste 300 de pacienţi pe lună. Cheia succesului? Preţuri sensibil mai mici decât al dentiştilor „nativi“. La fel ca el, sunt mii de stomatologi care şi-au deschis cabinete  în străinătate,  mai ales în Germania, Italia şi Spania. Unii se mai întorc şi acasă: Cristian Marmandiu s-a întors ca să "cloneze“ afacerea de succes pe care deja o avea în Elveţia. În primul an de funcţionare a avut un rulaj de jumătate de milion de lei. Medicul a închis un alt cabinet din Germania, pentru a veni aici.

Lady Diana de România, patroană de clinică în UK

La primul interviu de angajare pe care l-a dat în Anglia, directorul spitalului i-a spus „Diana de  România“, datorită asemănării fizice cu „prinţesa inimilor“. La fel i-au spus şi cei peste 7.500 de pacienţi arondaţi clinicii ei, cărora le-a câştigat afecţiunea şi respectul. Ildiko Spelt Brănescu a plecat în Anglia în 2001, din motive strict personale. A lucrat o vreme ca angajată la un cabinet, după care i s-a propus  să devină asociată la clinica „Great Clacton Medical Surgery“ , situată într-o suburbie a oraşului Clacton-on-Sea, din estul Angliei. După ce asociatul ei s-a pensionat, Ildiko a rămas la conducerea unităţii, unde are în subordine trei medici.

„Ceea ce contează pentru mine este satisfacţia profesională reflectată în pacienţii mulţumiţi, de asemenea faptul că nu mă lovesc atât de mult de lipsa de medicamente, sau de posibilităţi de investigare, lucruri de care mă loveam în România“, spune Ildiko, care încă speră că situaţia se va remedia în ţară.

Medicină de «cinci stele» în Regat

Anul a început bine pentru clinica Consult Medical UK Ltd pe care Mihaela Cîrmaciu o conduce în Regatul Unit din 2009:  tocmai a semnat un contract cu autoritatea sanitară locală pentru asigurarea unui serviciu medical pe o zonă de 350.000 pacienți din Essex. „Pentru mine, compania pe care am fondat-o este ca o noua ființă căreia i-am dat viață si pe care încerc sa o dezvolt și să o sprijin cu pasiune“, spune doctoriţa, nominalizată de Societatea Naţională de Medicină de Familie pentru premiul „Medicul de 5 stele“ al WONCA.

„Este foarte ușor să deschizi o companie aici. O poți face peste noapte, online. Cheltuielile inițiale nu duc la mai mult de o sută de lire. Problema nu este să deschizi o firmă, ci să știi cum să o dezvolți pentru a deveni un succes“, a învăţat Mihaela în toţi anii săi de antreprenoriat  aici.

Te-ar putea interesa și: