«O treime dintre tinerii șomeri își caută un loc de muncă de peste 6 luni, arată un sondaj recent. Nu-i de mirare dacă ne gândim că-n România sunt 100.000 de șomeri până în 25 de ani», a afirmat Corina Neagu, managing partner la compania de consultanţă 4Tree.  „Angajatorii au de unde să aleagă. Pe de altă parte, așteptările candidaților sunt extrem de diferite când e vorba să-și caute un job“, a continuat Neagu. De exemplu, tinerii ieșeni aflați în căutarea unui loc de muncă sunt interesați de antreprenoriat și de siguranța locului de muncă, în timp ce pentru sibieni contează mai mult calitatea condițiilor de muncă și pachetul salarial, iar pentru cei din Cluj, șansele de promovare, potrivit unui studiu realizat de Târgul de Cariere. „Dacă vrem angajaţi buni, trebuie să învăţăm să-i seducem, spunea directorul general al unei mari companii de recrutare. Eu aş adăuga că trebuie să învăţăm să-i educăm, să le vindem job-ul şi avantajele acestuia pe termen lung“, a explicat managerul 4Tree.

80% din businessuri se bazează pe salarii mici

„Pentru orice job oferit, de la un anumit salariu în sus nu se pune problema de a nu veni niciun candidat. Dar, multe business-planuri sunt concepute pentru un nivel de salarizare la care găseşti cu greu lucrători profitabili“, a declarat specialistul în headhunting George Butunoiu.

El vede drept cauză a acestei situaţii modul în care a evoluat climatul economic, social şi politic în România, comparativ cu alte ţări foste socialiste, unde retribuţiile sunt mai mari. „În România, dacă angajatorii ar decide să acorde doar salarii de la 500 sau 800 euro pe lună în sus, probabil că 80% din business-urile existente azi ar dispărea, şi ar rămâne doar restul de 20%“, a menţionat Butunoiu.

Internetul a sucit minţile

Constantin Turmac, managing partner la Compass Consulting, spune că atunci când vrei să angajezi un tânăr trebuie să ţii cont de caracteristicile generaţiei actuale. În viziunea specialistului în consultanţă şi training, cei de vârste mai fragede, cu precădere cei cu locuinţă la oraş şi încă întreţinuţi de părinţi, vin cu anumite idei preconcepute.

„Ei au minţile sucite de realităţile virtuale de pe Internet, unde petrec foarte mult timp şi se însingurează. Nu ştiu că nu au competenţe, nu ştiu că firma trebuie să creeze plusvaloare pentru a putea să-i plătească, au impresia că angajatorul le stabileşte salariul discreţionar, după cât e de zgârcit sau de generos“, a declarat Turmac.

„Într-adevăr, şi de partea cealaltă, mulţi patroni de firme se comportă de parcă ar vrea să confirme această imagine – da, domnule, îţi dau cât vreau eu şi dacă nu îţi convine, ieşi pe uşă afară şi gata“, a completat şeful Compass.

Pune-l la muncă!

Soluţia ar fi, în opinia acestuia, ca managerul să îi arate noului venit de ce nu e posibilă o retribuţie mai mare decât cea oferită. Cum? Să îi dea o treabă de făcut, punându-l să lucreze cot la cot cu un salariat experimentat. Şi apoi, să îi explice: „uite, nu ai ţinut cadenţa sau nu ai făcut un produs la fel de bun, vei primi 1.200 lei pe lună la început şi dacă vei ajunge la performanţe mai înalte, peste trei luni creştem nivelul la 1.500 de lei“.

De ce pleacă angajaţii buni

„În procesul de retenție și motivare a angajaților buni pe termen lung trebuie să identificăm de ce ne pleacă aceștia atunci când decid să facă acest pas“, a spus Corina Neagu, consilier în carieră. Conform lui Leigh Brahnam, care a scris „Cele 7 motive ascunse pentru care angajații pleacă“, motivele principale ar fi:

1. Job-ul în sine sau locul de muncă nu sunt conform așteptărilor.

2. Nepotrivire între job și persoană.

3. Prea puțin coaching sau feedback.

4. Prea puține oportunități de dezvoltare sau avansare.

5. Lipsa recunoașterii și a aprecierii.

6. Stres cauzat de munca în exces și lipsa timpului liber.

7. Pierderea încrederii în management.

Te-ar putea interesa și: