Firmele autohtone au exportat, în octombrie, mărfuri în valoare de peste 3,5 miliarde de euro. În primele zece luni, exporturile românești au totalizat 30,3 miliarde de euro. Suma este cu 26,7% mai mare decât cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut și cu 4,1% mai mare decât cea din ianuarie-octombrie 2008.
Trebuie spus că exporturile care au avut loc în 2008 (33,6 miliarde de euro) reprezintă, până acum, cel mai înalt nivel atins vreodată de România la acest capitol. Doar că acum pare din ce în ce mai sigur că recordul va fi doborât – luând în calcul media pe primele zece luni, se poate estima că românii vor vinde peste hotare, până la sfârșitul acestui an, produse în valoare de 36-37 de miliarde de euro (cu circa 10% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu circa 25% mai mult decât anul trecut).
„Este o veste bună, asta arată că economia privată românească este pro-
ductivă și competitivă. Problema e că ne trage în jos sectorul public“, spune Matei Păun, Managing Partner al BAC Invest­ment Bank.
Există, totuși, și o jumătate goală a paharului: vindem mai mult peste hotare, dar producția indus­trială, deși a crescut cu aproape 5% față de 2009, este încă la minus 3,5% în comparație cu 2008. „Explicația pentru această aparentă contradicție este simplă: cererea internă s-a contractat puternic și producătorii au fost obligați să se reorienteze“, arată Păun. Ceea ce denotă că industria locală este mai flexibilă decât am putea crede.
O altă veste bună este că produsele cu valoare adăugată mare au o pondere tot mai mare în volumul exporturilor. Astfel, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), 42,2% din mărfurile vândute peste hotare de firmele autohtone în primele zece luni ale lui 2010 fac parte din categoria „Mașini și echipamente de transport“, iar 33,7%, din cea intitulată „Alte produse manufacturate“.
Datele privind împărțirea și mai detaliată a exporturilor, furnizată tot de INS, arată că (în primele nouă luni ale anului, de această dată), în afara produselor din categoriile evidențiate în tabelul alăturat, au mai cântărit greu în balanța exporturilor produsele petroliere (1,32 miliarde de euro), alte mașini și aparate industriale (1,31 miliarde de euro), mobila, produsele din cauciuc, încălțămintea și alte echipamente de transport (cu 800-850 de milioane de euro fiecare).
Dacia și Nokia, 10% din vânzări
Topul exportatorilor este dominat de Dacia, care, potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA), a vândut în străinătate, în primele zece luni ale anului, peste 238.000 de autoturisme (cu 20% mai mult față de perioada similară a lui 2009) și aproape 13.000 de vehicule comerciale ușoare. În total, este vorba de livrări peste hotare de peste 1,8 miliarde de euro.
Fabrica Nokia din Cluj ocupă, de asemenea, un loc important, cu exporturi estimate la circa un miliard de euro numai în perioada ianuarie-octombrie.
Grupul Continental, care deține în România trei companii importante, este, de asemenea, printre fruntași. „100% din producția Continental Automotive România SRL este exportată“, arată Christian von Albrichsfeld, directorul general al firmei.
El spune că, față de 2009, volumul exporturilor a crescut cu peste 30%, statele din Europa fiind principala destinație. Se poate evalua că fabrica de componente auto din Timi­șoara a exportat deja de peste 150 de milioane euro anul acesta, în timp ce se estimează că „sora“ ei din Sibiu și fabrica de anvelope cu același nume din orașul de pe Bega au mai vândut în străinătate produse de circa 400 de milioane de euro.
Surse din piață spun că sume de ordi­nul sutelor de milioane de euro au trecut deja în bilanț la rubrica dedicată exporturilor și companii precum Arcelor Mittal, Rompetrol sau Lukoil. Dar, dincolo de firmele-gigant, nu trebuie uitate miile de IMM-uri care livrează partenerilor de peste hotare de la uniforme, la scaune de mașină, alimente bio sau jucării. Indiferent de cifra de afaceri, cu toții se întreabă cum le vor arăta afacerile în 2011.
Situația economiilor vestice este complexă și incertă, așa că o revenire a recesiunii, cu impact direct asupra exporturilor românești, nu trebuie scoasă din calcul.  Pe de altă parte, deși economia locală își revine mai greu decât ne-am fi așteptat, majorarea salariilor bugetarilor ar putea duce la o revenire timidă a cererii interne.