Interesul investitorilor pentru castelele aflate în ofertele agenţiilor imobiliare din România a crescut în ultima perioadă, după ce proprietarii au redus considerabil preţurile.
Castelul Huszar din Apalina, Reghin, retrocedat proprietarilor în anul 2005, a fost scos la vânzare de către baroneasa Monika Kolthay din Ungaria. Doar parcul aferent, cu o suprafaţă de peste 19 ha, se vinde la preţul de 1,6 milioane de euro. Proprietatea include şi un lac de două hectare, iar castelul, împreună cu dependinţele, sunt „la pachet“. Un alt castel, din Zlatna, Munţii Apuseni, construit în anii ’30 pentru Ion Gigurtu (prim-ministru în 1940), a fost scos la vânzare în anul 2007 la preţul de 600.000 de euro, iar în 2008 apărea pe site-urile de imobiliare la un preţ de pornire de 700.000 de euro, fără TVA. Între timp, odată cu prăbuşirea pieţei imobiliare, preţul a scăzut la 550.000 de euro. Cererile de cumpărare nu lipsesc, ba chiar s-au înmulţit în ultima perioadă. „Am fost pe punctul de a vinde acest imobil unui om de afaceri cunoscut din ţară, dar el dorea să cumpere şi câteva sute de hectare din jurul castelului, lucru care nu a fost posibil pentru că suprafeţele mari de pădure pot fi doar concesionate“, a spus Răzvan Hudrea, reprezentant al agenţiei imobiliare Best Invest din Sebeş.
Autorităţile locale, posibili cumpărători
Doi fraţi din familia nobiliară Teleki au scos la vânzare, recent, Castelul de la Dumbrăvioara, judeţul Mureş, la un preţ de 1,3 milioane de euro, negociabil. Reprezentantul agenţiei Casa Cris din Târgu-Mureş spune că se poartă negocieri avansate cu un om de afaceri din Marea Britanie. Preţul castelului, construit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în stil baroc, nu va coborî sub un milion de euro. Potrivit lui Bela Haller, preşedintele fundaţiei Castellum, care reuneşte 200 de membri, „în general, proprietarii de castele ori au vândut, ori au în plan să o facă. Majoritatea tranzacţiilor s-au făcut însă cu autorităţile locale, care oferă compensaţii pentru clădiri la o valoare sub cea a pieţei.“ Anul trecut, Consiliul Judeţean Sălaj a achiziţionat castelul Beldi din Jibou pentru 227.000 de euro. Imobilul are o suprafaţă construită de 1.100 mp şi a fost cumpărat, împreună cu 5 ha de teren şi pădure, de la Vasile Beldi, moştenitorul castelului, care l-a revendicat şi câştigat în urmă cu patru ani. Acesta a pretins iniţial suma de 800.000 de euro. Au existat însă cazuri în care proprietăţi cu o valoare inestimabilă s-au vândut şi pentru câteva zeci de mii de euro. În toamna anului 2008, s-au purtat discuţii cu reprezentanţi ai autorităţilor de stat despre un parteneriat public-privat prin care autorităţile locale să preia castelele în concesiune şi să se ocupe de reconstrucţie, restaurare, modernizare, iar deţinătorul să rămână cu titlul de proprietate, dar până în prezent nu s-a concretizat nimic. O excepţie ar putea fi iniţiativa Ministerului Culturii de a se implica, împreună cu Consiliul Local Bonţida şi Fundaţia Transylvania Trust, într-un proiect de reabilitare a castelului Banffy din judeţul Cluj, monument istoric care se întinde pe 70 ha. Proiectul ar fi urmat să demareze până la finele anului trecut.
Cumpărate doar pentru teren
Preţurile, raportate la suprafeţele construcţiilor au ajuns să fie comparabile cu cele ale caselor obişnuite. Totuşi, cum rămâne cu valoarea istorică? „Este păcat pentru că sunt obiective care au suflet, care au viaţă. Ele au şansa să fie restaurate de oameni pricepuţi, care să le redea valoarea de altădată tradusă în canoanele financiare ale zilelor noastre, dar din păcate, foarte mulţi sunt interesaţi de valoarea imobiliară a terenului”, spune Andrei Stoicescu, partener al Contelui Tibor Kalnoki la proiectului Manoir du Lac din Mogoşoaia.
Şi Luminiţa Franc, reprezentant al agenţiei imobiliare Hirsch, care intermediază tranzacţii cu astfel de proprietăţi a confirmat că, de multe ori, astfel de construcţii sunt cumpărate şi lăsate să se degradeze, pentru a fi folosit ulterior terenul de sub ele. „Este mai ieftin să începi o construcţie de la zero, decât să suporţi costurile unui proiect de restaurare”, a spus ea. „Se remarcă un fenomen de disperare în rândul proprietarilor care şi-au recăpătat castelele în urma retrocedărilor. După ani de zile îşi dau seama că nu reuşesc să facă ceva util din cauze financiare sau legate de aprobări şi astfel, în disperare de cauză, le scot la vânzare”, a explicat Bela Haller.
Sumele reale pentru care se vând aceste proprietăţi sunt de cele mai multe ori ascunse.
Bela Haller, preşedinte, Fundaţia Castellum
156 este numărul total al castelelor din România, conform evidenţelor Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice
Afaceri nobile
Conacul Elenei Lupescu
Dragoş Petrescu, proprietarul Trotter Prim, operatorul restaurantelor City Grill şi Caru‘ cu Bere, a achiziţionat clădirea din Capitală pentru 1,6 milioane de euro, deşi preţul de pornire a fost de 2,2 milioane de euro. Până în luna octombrie 2010, aici vor fi amenajate o berărie artizanală şi un restaurant. Acesta va ocupa holul central al clădirii, care are peste 20 de încăperi. Pentru etaj, există un proiect de amenajare de spaţii de locuit, cu începere în 2011.
Palatul Cantacuzino din Buşteni
Preţul de pornire a fost de 30 de milioane de euro, dar suma finală a ajuns la 25 de milioane de euro. Potrivit unor surse din piaţă, proprietatea ar fi fost vândută unei firme din Rusia. Castelul a găzduit în ultima perioadă câteva petreceri mondene.
Conac în Mogoşoaia
Contele Tibor Kalnoki a scos la vânzare, recent, pentru 1,35 milioane de euro, un conac la Mogoşoaia, care seamănă cu un castel medieval. Negocierile de vânzare sunt în fază avansată. Clădirea a fost ridicată în ultimii şapte ani. „Preţul pe metru pătrat util este de 1.300 de euro, comparabil cu al unei garsoniere din Bucureşti, iar preţul terenului, de 390 de euro pe mp“, a precizat Andrei Stoicescu, codezvoltatorul proiectului Manoir du Lac.
