Firmele intrate anul acesta în incapacitate de plată sunt cu 50% mai numeroase decåt cele ajunse anul trecut într-o astfel de situaţie. Perspectivele pentru 2009 sunt şi mai sumbre.
Piaţa totală de insolvenţă din Romånia a cunoscut o creştere accentuată în 2008. Totalul firmelor aflate în lichidare/dizolvare la 28 octombrie 2008 a fost de 99.236. Numărul acestora nu este însă relevant, multe fiind aşa-numitele firme fantomă, care fie nu şi-au majorat capitalul social, fie nu au nici un fel de activitate comercială. Acestea intră sub incidenţa Legilor nr. 314/2001 şi nr. 359/2004, iar lichidarea lor se rezolvă direct la Registrul Comerţului.
Totalul firmelor care au intrat în incapacitate de plată în cursul anului 2008 şi care constituie piaţa reală de insolvenţă a ajuns la 26.649 la data de 1 septembrie. Faţă de numărul dosarelor de insolvenţă înregistrate la aceeaşi dată din 2007, creşterea este de aproximativ 15%. Merită remarcat însă faptul că totalul dosarelor de insolvenţă din primele opt luni din 2008 a depăşit numărul dosarelor înregistrate pe tot parcursul anului trecut. Principalii actori de pe această piaţă spun că, pånă la sfårşitul anului, creşterea numărului cazurilor de insolvenţă va fi de 50%. Cele mai multe falimente s-au înregistrat pe sectorul de comerţ, servicii şi producţie. Ponderea importantă a firmelor de comerţ, de aproximativ 55%, îşi găseşte parţial explicaţia în apariţia mall-urilor şi a hipermarketurilor care au scos din piaţă micii comercianţi în mai multe zone. Tendinţa de creştere a numărului de falimente în cadrul societăţilor de construcţii, în contradicţie cu ritmul de creştere a afacerilor din acest sector în prima jumătate a lui 2008, se datorează în mare parte scumpirii surselor de finanţare şi a materialelor de construcţii. Majoritatea firmelor care au intrat în faliment pånă în luna august sunt firme mici, dar semnele care au apărut în lunile de toamnă, caracteristice crizei financiare, nu sunt deloc îmbucurătoare.
Riscuri în 2009 pentru piaţa imobiliară
Arin Stănescu, preşedintele RVA Insolvecy, unul dintre cei mai mari jucători din această piaţă, spune că o serie de firme din domeniul imobiliar, atåt developeri, cåt şi companii de construcţii, au deja probleme la ora actuală. „Totuşi, impactul crizei financiare asupra acestor domenii este foarte greu de estimat acum. Probabil, în primul trimestru din 2009 se va putea vedea clar cåt de multe firme din aceste domenii, dar şi din altele, vor intra în incapacitate de plată“, spune Stănescu.
Două sunt cauzele principale ale problemelor cu care se confruntă în prezent firmele din construcţii, dezvoltatorii imobiliari şi exportatorii. Climatul financiar internaţional s-a schimbat brusc, criza a ajuns în Europa şi, implicit, în Romånia. Peste acest climat financiar nefavorabil s-a suprapus intrarea în vigoare a noilor norme de creditare ale BNR, care au restråns şi mai mult accesul la finanţare. Scumpirea creditelor, dublată de reducerea posibilităţilor de a accesa un împrumut ipotecar de către persoanele fizice, a determinat o scădere a cererii de locuinţe. Dezvoltatorii imobiliari au rămas astfel fără clienţi cărora să le våndă noile apartamente. Partea proastă este că majoritatea dezvoltatorilor au construit complexurile rezidenţiale pe baza creditelor bancare. „Foarte mulţi dezvoltatori au folosit credite punte pentru realizarea construcţiilor, credite care acum ajung la scadenţă“, subliniază Arin Stănescu. Firmele imobiliare care nu au rezerve financiare suficiente traversează acum o perioadă foarte grea. Soluţia pentru ieşirea momentană din impas ar putea fi oferită chiar de declararea insolvenţei din proprie iniţiativă, pentru a se putea redresa şi proteja. „Este mai bine să vii tu să ceri insolvenţa, decåt să aştepţi să alerge după tine creditorii. Peste 95% din firmele aflate în procedură de insolvenţă sunt în faliment pentru că îşi declară prea tårziu incapacitatea de plată“, spune Stănescu.
Compania islandeză Gigant Construct, care dezvoltă mai multe ansambluri rezidenţiale din Capitală, a solicitat intrarea în procedură de insolvenţă pentru una din firmele din portofoliu, potrivit Ziarului Financiar. Motivul: nu a putut achita sau obţine prelungirea în condiţii favorabile a unui împrumut bancar de 3,5 milioane de euro scadent luna aceasta, contractat pentru achiziţia unui teren în zona Trapezului din estul Capitalei. Pe terenul de 10.200 de metri pătraţi, cumpărat pentru 4,1 milioane de euro în urmă cu un an, firma Gigant Construct prevedea realizarea celui de-al patrulea ansamblu rezidenţial din Capitală, format din 400 de locuinţe, a cărui construcţie, programată iniţial să înceapă anul acesta, a fost amånată din cauza nivelului slab al vånzărilor de pe piaţa rezidenţială din Bucureşti. Creditul luat pentru achiziţia terenului din zona Trapezului a expirat pe 13 noiembrie, iar compania nu a obţinut prelungirea termenului de rambursare cu un an, condiţiile impuse de bancă fiind de neacceptat. Nicolae Cinteză, şeful supravegherii din BNR, recunoaşte că există probleme de finanţare la nivelul dezvoltatorilor imobiliari, dar spune că băncile „nu trebuie să omoare cloşca cu ouăle de aur“ şi că este necesar să găsească soluţii de reeşalonare a datoriilor acestora. „Bineînţeles, vorbim de băncile care îşi permit să facă asta“, a completat Cinteză.
Soluţie pentru blocarea executării silite
Pe perioada derulării procedurilor de insolvenţă, creditorii nu mai pot executa silit firma. Apare, în plus, un avantaj fiscal. Astfel, pe perioada restructurării şi redresării societăţii (care se face pe baza unui plan de redresare realizat de o firmă specializată de insolvenţă) nu curg penalizări şi dobånzi nici pentru datoriile la bancă, nici pentru datoriile către Fisc. Toate vånzările de bunuri şi active realizate pe perioada insolvenţei sunt cu taxare inversă. Practic, vånzările de active se fac fără plata TVA de către societatea aflată în reorganizare, singura condiţie fiind ca şi vånzătorul şi cumpărătorul să fie înregistraţi ca plătitori de TVA la Ministerul de Finanţe.
La ora actuală, există cinci bănci expuse pe astfel de proiecte imobiliare, ai căror indicatori de solvabilitate ar putea scădea după această perioadă. Tocmai de aceea, băncile vor prefera înţelegeri în afara instanţelor de judecată. Din păcate, încă nu avem un cadru legal pregătit pentru astfel de înţelegeri între creditori şi debitori. „Există o lege, a concordatului preventiv, care se află încă în dezbatere la Camera Deputaţilor. Potrivit acesteia, pe baza unui plan de redresare a societăţii, băncile ar putea face reeşalonări ale plăţilor, pentru a nu fi nevoite să ajungă la executare silită, unde nu pot cåştiga decåt 30%-40% din valoarea de piaţă a activului“, precizeză Arin Stănescu.
Toate aceste aspecte arată că Romånia se îndreaptă spre cea de-a doua etapă a crizei: după criza financiară urmează cea a economiei reale. Odată cu problemele dezvoltatorilor, vor apărea şi cele ale constructorilor, care mai au încă de încasat bani în baza devizelor de construcţii. Odată cu lipsa finanţărilor, se va înregistra şi o puternică frånare a comenzilor din construcţii, lipsa acestora putånd conduce în timp la falimentul companiilor din domeniu.
Angajaţii companiilor, ameninţaţi cu şomajul
Comenzile au ajuns, de altfel, la ora actuală, şi principala problemă a exportatorilor. Comenzile marilor companii exportatoare sunt deja cu 20% mai mici decåt în aceeaşi perioadă a anului trecut. Împrumuturile către marile companii au scăzut la råndul lor în octombrie şi noiembrie, conducånd la alte tipuri de previziuni negative privind viitorul acestor companii. Scăderea nivelului de finanţare al companiilor este foarte probabil să continue şi în 2009.
În afara exporturilor, care vor fi clar afectate de actualele condiţii de piaţă şi de lipsa lichidităţilor, fabricile de componente auto sunt ameninţate, la råndul lor, de perspectiva recesiunii structurale. Termenul de recesiune structurală poate fi folosit în contextul în care doar unele domenii economice, printre care şi cele patru enumerate anterior, riscă să intre anul viitor în recesiune, antrenånd şi creşterea şomajului pe aceste sectoare.
Reprezentanţii mediului bancar şi ai BNR spun că în perioada următoare vor trebui găsite planuri de sprijinire a IMM-urilor anul viitor, ele fiind cele mai ameninţate în noul context financiar. În acest sens, viceguvernatorul Eugen Dijmărescu a subliniat că trebuie întărit rolul pe care îl joacă fondurile de garantare a creditelor, pentru ca IMM-urile să aibă garanţii suplimentare în faţa băncilor şi să poată accesa credite în viitor. Fondurile de garantare pot oferi gajuri suplimentare IMM-urilor.
Produsele de garantare, în parteneriat cu băncile comerciale, permit IMM-urilor accesul mai uşor la un credit bancar, asigurånd într-un procentaj de pånă la 80% completarea garanţiilor proprii ale societăţii. Pånă una alta însă, băncile continuă blocajul financiar din lipsa de încredere. Numărul băncilor care mai acordă împrumuturi acum pot fi numărate pe degetele de la o månă.
«În primele opt luni, dosarele de faliment au depăşit numărul celor din 2007. Majoritatea sunt însă firme mici. Per total, creşterea va fi pe tot anul de 50%.»
Arin Stănescu, director general RVA Insolvenţă
RISCURI
Developerii imobiliari, construcţiile, exporturile şi fabricile de componente auto sunt domeniile cu cele mai mari riscuri de faliment din cauza actualei crize financiare. Acestea sunt şi domeniile care vor fi afectate de recesiunea structurală şi, implicit, de şomaj.
FIRMELE ÎŞI ÎNCHID PORIŢLE
Cea mai mare pondere din totalul dosarelor de insolvenţă înregistrate pe piaţa din Romånia este deţinută de firmele aflate în procedură de lichidare sau faliment. Numărul dosarelor de firme aflate în procedură de reorganizare în 2008 este de numai 426
Studiu de caz / Nuclearmontaj
REORGANIZARE Nuclearmontaj, unul dintre principalii constructori ai reactorului 2 de la Cernavodă a intrat în dificultăţi financiare din cauza scăderii activităţii. În momentul încheierii contractului cu Nuclearelectrica, au blocat în conturi aflate la dispoziţia beneficiarului o sumă de bani drept garanţie de bună execuţie. Intrată în incapacitate de plată, Nuclearmontaj a apelat la o societate de valorificare-revalorificare active şi şi-a declarat insolvenţa. Pe baza planului de reorganizare a companiei, societatea de insolvenţă a trecut automat la plata datoriilor către creditorii garantaţi, buget şi furnizori. În momentul declarării insolvenţei, furnizorii primesc doar 30% din suma datorată. Datorită noii stări juridice a societăţii a fost posibilă deblocarea banilor din depozitul garanţie, au fost våndute o serie de active care nu mai sunt utile în activitatea viitoare a societăţii şi s-au plătit o parte din salarii. „Aşa a fost posibilă darea în funcţiune a reactorului 2 de la Cernavodă“, spune avocatul Arin Stănescu, preşedintele societăţii RVA Insolvenţă. De la 25 de milioane de lei datorii, Nuclearmontaj mai are acum datorii de numai 500.000 de lei, societatea urmånd să iasă din insolvenţă.
