Cristian Diaconescu afirmă că Rusia și-a exprimat interesul față de zona Gurilor Dunării
Cristian Diaconescu a afirmat că autoritățile ruse și-au exprimat în mod direct interesul față de zona Gurilor Dunării. El a atras atenția că, în cazul în care Ucraina ar cădea, acest lucru ar crea condiții favorabile pentru apariția unor amenințări serioase la adresa securității Republicii Moldova și României.
„Cel mai bun argument să sprijinim Ucraina este, cel puțin după modesta mea opinie, faptul că dacă Ucraina cade, urmează Republica Moldova și cine știe ce se întâmplă cu România?”, a declarat el la Antena 3 CNN.
Consilierul prezidențial a adăugat că partea rusă nu și-a ascuns interesul pentru Gurile Dunării în discuțiile avute în perioadele de calm. El a explicat că Rusia urmărește să creeze un vector de presiune în zona Mării Negre, similar cu cel exercitat prin prezența militară din Kaliningrad, cu scopul de a genera tensiuni și amenințări care pot escalada în contexte dificile.
„Mie nu mi-a ascuns partea rusă în diversele dialoguri, când lucrurile erau liniștite, interesul pentru gurile Dunării, discuție directă, fără niciun fel de… Vor să creeze un vector de presiune în așa fel încât ceea ce în nord înseamnă peninsula Kaliningrad, în egală măsură, la Marea Neagră să poate însemna un tip de presiune cu amenințare de escalădare, care sigur, poate dezescalada, dar în contexte foarte complicate”, a spus acesta.
Ce măsuri ar trebui să ia România?
Diaconescu a fost întrebat ce măsuri ar trebui să adopte România pentru a putea avea convingerea că a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a descuraja agresivitatea Rusiei.
Acesta a afirmat că, în perioada 2003-2004, a negociat un tratat cu Rusia care, dacă ar fi fost respectat în prezent, ar fi putut preveni conflictul din Ucraina. El a subliniat că România este un stat de frontieră și trebuie să încurajeze această percepție. A explicat că nu este important să „bați cu pumnul în masă”, ci să fii prezent activ la masa negocierilor.
De asemenea, a evidențiat două direcții esențiale: asigurarea propriei securități și protejarea altor state, întrucât Rusia testează, prin acțiunile sale, solidaritatea internațională.
„Eu am avut ocazia negociez cu rușii în 2003-2004, un tratat care, interesant, dacă l-ar respecta astăzi Federația Rusă, probabil că ceea ce se întâmplă în Ucraina ar fi de domeniul trecutului. Dar nu asta e problema. Deci, din acest punct de vedere suntem stat de frontieră. Noi asigurăm și trebuie să încurajăm această percepție. Am înțeles diversele demersuri în ideea când mergem să batem cu pumnul masă.
Esențial nu să bați cu pumnul masă, ci să fii la masă, că situația e așa cum e. Ori, din acest punct de vedere avem două componente pe care ni le recunosc, sau dacă nu le recunosc, trebuie să le facem cât mai vizibile. Unu, că ne asigurăm, evident, elementele de securitate în ceea ce ne privește, dar pe de altă parte, îi apărăm și pe alții, pentru că ce ar face Federația Rusă ar fi testarea solidarității”, a spus acesta.
Rusia plănuiește blocarea Ucrainei la Marea Neagră
În altă ordine de idei, recent, colonelul Pavlo Palissa, adjunct al șefului Administrației Prezidențiale a Ucrainei, a lansat un avertisment privind intențiile Rusiei de a bloca complet accesul Ucrainei la Marea Neagră până în anul 2026. El a declarat că Moscova urmărește să preia controlul asupra regiunilor sudice Odesa și Mykolaiv, cu scopul de a izola Ucraina de această zonă strategică, esențială pentru exporturi și pentru primirea sprijinului militar occidental.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei vizite oficiale la Washington, unde Palissa s-a întâlnit cu oficiali guvernamentali și membri ai Congresului SUA, prezentând evaluarea Ucrainei asupra direcției actuale a conflictului și a obiectivelor strategice ale Rusiei. Mai multe puteți citi aici.
