Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului va urca la 7,9% din PIB la sfârşitul anului, peste ţinta de 7,3% convenită în acordul cu FMI pentru 2009. Cifra a fost prezentată de Cristi Popa, viceguvernatorul BNR, în cadrul unei conferinţe organizate de Banca Naţională a Austriei.

 

Viceguvernatorul BNR citează progozele Eurostat din cadrul procedurii de deficit excesiv. Potrivit notificării publicate pe 15 octombrie, nevoile de finanţare ale statului vor ajunge la 39,5 miliarde de lei la finele anului, ceea ce reprezintă peste 7,9% din PIB-ul de 498,9 miliarde de lei estimat pentru 2009. Semnale că România va rata ţinta impusă de FMI au lansat şi repezentanţii fondului, şi Mihai Şeitan, ministru desemnat al muncii.

 

Este prima dată însă, când reprezentanţii BNR recunosc public că ţinta ar putea fi ratată.

Datoria publică va urca la 20,9% din PIB, faţă de 13,6% anul trecut – un ritm de creştere mai mult decât alarmant, se arată în documentul Eurostat.

 

Ratarea ţintei de deficit va îngreuna şi mai mult deblocarea acordului stand-by cu FMI şi alte instituţii financiare, în valoare de 19,95 miliarde de euro.

Pentru a reveni la negocieri, Fondul a solicitat numirea unui guvern, adoptarea bugetului pe 2010 şi recuperarea restanţelor în adoptarea reglementărilor pentru reducerea cheltuielilor bugetare.

 

BNR ajută din nou statul

 

Banca Naţională a decis ieri să reducă rezervele minime obligatorii la pasivele în valută ale instituţiilor bancare de la 30% la 25%, într-o încercare de a disloca lichidităţi în valută care să suplinească amânarea tranşelor din împrumuturile de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

 

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a avertizat săptămâna trecută că, în lipsa reducerii cheltuielilor, va fi nevoie de majorarea taxelor şi impozitelor.

 

Pentru a atinge ţinta de deficit de 7,3% din PIB, guvernul s-a angajat ca, în ultimele trei luni ale anului, cheltuielile de personal să fie mai mici cu 15,5% faţă de cele din lunile anterioare. Legea a intrat în vigoarea cu o lună întârziere, din cauza unor excepţii ridicate de liberali la Curtea Constituţională. La fel, legea restructucturării agenţiilor de stat a fost întârziată, iar cea de reformă a sistemului de pensii n-a fost adoptată.

Te-ar putea interesa și: