Băncile europene au avut de susținut negocieri dure cu liderii politici pentru a stabili la ce procent din datoria publică a Greciei vor renunța. Autoritățile publice și-au impus punctul de vedere, ajungându-se la renunțarea la jumatate dintre sumele pe care instituțiile de credit le aveau de recuperat, ceea ce se traduce în pierderi de aproximativ 100 miliarde euro pentru bănci. Acordul de principiu va trebui acceptat de fiecare bancă în parte; totuși este probabilă o participare masivă. Dar, cu încheierea acestui episod, ar putea începe un alt duel, mai puțin mediatizat, dar cu influențe destul de adânci pentru economie. Există un acord larg între investitori, economiști și politicieni că este nevoie de îmbunătățirea raportului între capitalul de bază și activele totale ale băncilor (ponderate cu riscul) până la 9%, pentru a diminua riscurile și a restabili încrederea în piețe. Sunt două căi principale de a obține raportul dorit: injecții de capital nou în banci sau diminuarea expunerii acestora la economia reală.
„Pentru acționarii privați ai băncilor, injectia de capital la cotațiile actuale constituie o veste proastă, participarea lor va fi diminuată drastic, ceea ce le va aduce anumite pierderi. Pe de alta parte, dacă pentru bancheri varianta diminuării creditării către economia reală pare mai atractivă, este totuși departe de a fi o soluție perfectă. În primul rând, economia europeană are în față un traseu dificil și ar avea nevoie de susținere din partea sectorului bancar; limitarea creditării ar înseamna o încetinire marcată poate chiar de recesiune. În al doilea rand, o creditare mai redusă s-ar transpune în profituri mai mici pentru bănci…”, spune Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
În final, se poate ajunge la o combinație între cele două metode. Dar este important nu doar pentru Europa, ci și pentru România, ca grosul ajustărilor să se facă prin injecții de capital suplimentar. „Reducerea expunerii la nivel european ar înseamna mai puține fonduri pentru activitatea din România.
Capitalul devine extrem de prețios, iar varianta unei recapitalizări puternice a sistemului bancar european, eventual cu mult peste cele 106 miliarde euro propuse, ar fi avantajoasă pentru tara noastra. Un nivel al capitalului suplimentar de aproximativ 200 de miliarde de euro ar putea fi varianta cea mai bună pentru a asigura o stabilitate a fluxurilor financiare în legatură cu Europa Centrala și de Est. Ar fi limitata astfel tentația băncilor de a retrage capital din România: în lipsa unor presiuni puternice dinspre organismele de reglementare, ispita de a reduce expunerea către economie ar putea fi prea puternică pentru ca acționarii privați ai băncilor să îi poată rezista, iar un asemenea scenariu ar pune sub semnul întrebarii creșterea economică și așa destul de fragila din 2012”, precizează Victor Safta.