Contractele futures europene pentru gaze naturale au înregistrat o creștere semnificativă, depășind 34 de euro pe megawatt-oră, marcând a treia sesiune consecutivă de scumpiri. Evoluția are loc în contextul unui dezechilibru între cererea tot mai mare de gaze naturale lichefiate și oferta limitată, restricționată de lucrările sezoniere de întreținere.
În paralel, Comisia Europeană a publicat o foaie de parcurs ce vizează eliminarea totală a dependenței energetice față de Rusia până în 2027. Măsurile anunțate sunt considerate esențiale pentru securitatea energetică a UE, dar pot genera, pe termen scurt, o nouă perioadă de instabilitate pe piețele de energie.
Prețurile la gaze naturale din Europa continuă să urce
Pe fondul cererii globale tot mai accentuate pentru GNL și a capacităților limitate de stocare și transport, prețurile la gaze naturale din Europa continuă să urce.
Investitorii speculează că perioada actuală de întreținere a infrastructurii de transport va limita aprovizionarea în următoarele săptămâni. În plus, incertitudinile generate de tensiunile geopolitice sporesc riscurile legate de livrările de gaze.
Potrivit analiștilor, prețurile la gaze ar putea crește cu 10-20% în perioada următoare. Deși acestea rămân semnificativ sub nivelul maxim atins în 2022, în timpul crizei energetice de după invazia rusă în Ucraina, reumplerea depozitelor europene de gaze rămâne un proces complex.
Nivelul redus al rezervelor din iarnă pune presiune pe prețuri, în timp ce Europa încearcă să asigure o aprovizionare constantă până la sezonul rece următor.
Foaia de parcurs a Comisiei: renunțare totală la energia din Rusia
Comisia Europeană a făcut public un plan ambițios pentru a încheia complet relațiile energetice cu Federația Rusă. Strategia presupune eliminarea totală a importurilor de gaze, petrol și combustibili nucleari până în 2027.
Conform documentului prezentat la Strasbourg, până la sfârșitul anului 2025 vor fi interzise toate contractele noi și vor fi stopate tranzacțiile spot. Contractele pe termen lung vor fi eliminate treptat în următorii doi ani.
„Războiul din Ucraina a expus brutal riscurile șantajului, coerciției economice și șocurilor de prețuri. Acum este momentul ca Europa să rupă complet legăturile energetice cu un furnizor nesigur”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Această foaie de parcurs reprezintă cel mai clar angajament al UE de a rupe relațiile energetice cu Rusia, într-un context marcat de incertitudine geopolitică și de presiuni externe. Planul include o serie de măsuri legislative care urmează să fie prezentate în luna următoare.
Provocările tranziției și riscurile geopolitice
Realizarea acestui plan nu este lipsită de provocări. Bruxelles-ul se bazează pe creșterea capacității de producție din surse regenerabile și pe diversificarea importurilor de combustibili fosili. Totuși, schimbările politice externe pot afecta semnificativ punerea în aplicare a acestor măsuri.
Planurile președintelui american Donald Trump de a negocia un acord de pace în Ucraina și de a presa Europa să importe mai mult gaz din SUA pot crea tensiuni suplimentare în relațiile transatlantice.
În plus, există incertitudini în ceea ce privește disponibilitatea SUA de a extinde exporturile de GNL, mai ales în contextul unor posibile tarife comerciale impuse de Washington.
Comisia Europeană încearcă să anticipeze aceste posibile obstacole și să ajusteze strategiile de aprovizionare ale blocului comunitar.
Strategii naționale și coordonare între statele membre
În cadrul planului, fiecare stat membru al UE va fi obligat să elaboreze până la sfârșitul anului un plan propriu privind modul în care va contribui la renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia.
Aceste planuri vor ține cont de specificul național și vor fi coordonate pentru a menține stabilitatea pieței și securitatea aprovizionării.
Se preconizează că, până în 2028, capacitatea de import a GNL în Europa va crește cu aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, o cantitate de cinci ori mai mare decât volumul actual al importurilor din Rusia.
În paralel, cererea de gaze în Uniune este așteptată să scadă semnificativ, ceea ce ar putea atenua presiunile asupra prețurilor.
Elemente legislative și măsuri viitoare
Comisia va propune o serie de reglementări care să sporească transparența și monitorizarea gazelor rusești pe piața europeană.
Până la sfârșitul anului 2025, toate contractele spot vor fi încetate, iar până în 2027 va fi interzisă orice formă de import de gaze rusești, inclusiv prin GNL sau conducte. În paralel, vor fi propuse măsuri pentru a reduce importurile de uraniu îmbogățit și pentru a limita noi contracte nucleare cu Rusia.
Un alt punct sensibil abordat în plan este flota din umbră utilizată de Rusia pentru transportul petrolului. Comisia intenționează să introducă măsuri pentru a contracara aceste practici, care pot submina regimul de sancțiuni.
Opoziție din interiorul Uniunii și bariere juridice
Aplicarea acestor măsuri se lovește și de opoziția unor state membre, precum Slovacia și Ungaria, care au fost reticente în a închide legăturile energetice cu Rusia. Deoarece sancțiunile necesită unanimitate între cele 27 de state membre, există riscul ca procesul legislativ să fie blocat sau întârziat.
„Deși un embargou complet asupra gazelor rusești ar fi, desigur, foarte dezirabil din punct de vedere politic, opțiunea ar putea fi foarte dificil de implementat, având în vedere cerința unanimității.
Având în vedere această limitare, aplicarea de tarife la toate importurile de gaze rusești ar putea fi cea mai viabilă opțiune”, a declarat Simone Tagliapietra, analist la Bruegel.
Companiile energetice europene sunt, de asemenea, vizate de noile reguli. Vor fi obligate să prezinte detalii esențiale despre contractele pe care le au cu furnizorii ruși.
Printre firmele vizate se află TotalEnergies, Naturgy Energy Group și Securing Energy for Europe din Germania, care dețin acorduri pe termen lung.
