Românii mai pot lua credite de numai 16 miliarde de lei, după ce s-au împrumutat masiv în ultima perioadă. Viteza şi calitatea creditelor au readus motive de îngrijorare băncii centrale.

Piaţa imobiliară are o creştere din ce în ce mai rapidă. Motiv de bucurie pentru unii, de întristare pentru alţii. Partea proastă este că scumpirea imobilelor prezintă o serie de riscuri asociate, atât pentru populaţie, cât şi pentru sistemul financiar. Deoarece avuţia netă a populaţiei tinde să fie formată mai mult din valoarea proprietăţilor, şi mai puţin din active financiare propriu-zise sau din economisire. Potrivit studiilor făcute de banca centrală, averea netă a populaţiei a ajuns, la sfârşitul lui 2006, la circa 850 miliarde lei, în condiţiile în care activele financiare nete reprezintă aproximativ 160 de miliarde de lei. Ponderea averii nete în totalul veniturilor populaţiei a ajuns la aproximativ 95%.

Mare parte a averii nete, în creştere de la an la an, rezultă din evoluţia preţurilor la activele imobiliare. În acest context, o scădere a preţurilor pe piaţa imobiliară reprezintă un risc care se va propaga cu aceeaşi forţă şi asupra economiilor populaţiei, dar şi asupra sistemului bancar.

Acestei îngrijorări i se adaugă cea legată de ritmul de îndatorare a populaţiei şi de calitatea creditelor. „Nu atât ritmul de creştere al îndatorării populaţiei este periculos, cât calitatea, destinaţia împrumuturilor, care induce riscuri suplimentare“, a declarat Ion Drăgulin, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR, la seminarul EU-Cofile, organizat de BNR, Alpha Bank şi ARB la Sinaia.

Restanţele, mai rapide decât avansul creditelor

79-8715-35pietefinanciare48.jpgAstfel, în totalul creditelor pentru populaţie, peste 73% sunt credite de consum, populaţia preferând împrumuturile de consum în detrimentul celor pentru investiţii. „Riscul reprezentat de această distribuţie a creditelor constă în faptul că împrumuturile nu sunt făcute pentru achiziţia de active cu valoare stabilă sau în creştere, ci sunt direcţionate către consum, pentru achiziţia de bunuri cu valoare perisabilă, în timp ce serviciul îndatorării scade mult mai greu“, spune Drăgulin. Oficialul BNR a arătat că majorarea gradului de îndatorare a populaţiei pune presiune pe cerere şi, mai departe, pe inflaţie, pe deficitul de cont curent. În final, totul duce la deprecierea monedei naţionale şi creşte probabilitatea de nerambursare a împrumuturilor.

Estimările băncii centrale merg către o creştere a nivelului de intermediere financiară la 37% din PIB. Chiar dacă este un nivel mic faţă de cifrele vehiculate în UE, trebuie precizat că datoriile şi creditele populaţiei reprezintă aproximativ 48% din venitul disponibil anual, în condiţiile în care, în zona euro, aceeaşi pondere este de circa 15%.

În aceste condiţii, calculele făcute de BNR arată că valoarea creditelor populaţiei în raport cu veniturile acesteia a ajuns la 79% din creditul maximum posibil la ora actuală. Dacă luăm în calcul faptul că totalul împrumuturilor din zona de retail a fost, în luna septembrie, de 60,5 miliarde de lei, putem trage concluzia că populaţia nu mai poate împrumuta din bănci decât 16 miliarde de lei. Trebuie menţionat că pentru acest calcul au fost luate în consideraţie veniturile actuale, fără creşterile salariale viitoare. În condiţiile în care veniturile vor continua totuşi să crească, populaţia va mai avea doi-trei ani la dispoziţie pentru a contracta credite înainte de a ajunge la volumul creditului maxim posibil.

Un alt motiv de îngrijorare aflat în atenţia băncii centrale este creşterea accentuată a restanţelor la creditele de retail. „În perioada septembrie 2006 – septembrie 2007, restanţele la creditele populaţiei au avansat cu 163%, faţă de o creştere totală a creditului de 70%“, atenţionează Drăgulin, precizând că aceste dinamici sunt nesustenabile. BNR explică această explozie a restanţelor prin refuzul societăţilor de asigurări de a mai acoperi prin poliţe riscurile legate de creditele de consum. Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a arătat că, în 2007, faţă de 2006, volumul creditelor clasificate drept pierdere a crescut de la 2,28% la 2,69% din totalul împrumuturilor. De asemenea, ponderea creditelor neguvernamentale clasificate în categoria substandard a ajuns la 4,88%, iar a celor îndoielnice, la 1,17%.

«În bătălia pentru cote de piaţă, băncile acordă credite cu o dinamică accelerată. Consecinţa: creşterea mai rapidă a activelor decât a profiturilor.»
Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR

Te-ar putea interesa și: