Legea dării în plată a intrat în vigoare la mijlocul lunii mai, iar până acum au fost date către bănci câteva mii de notificări. Dintre acestea, o parte au ajuns la Curtea Constituțională, care a și admis două excepții de constituționalitate și a respins alte două. Pe de o parte a admis că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile” este neconsituțională, iar pe de altă parte a arătat că invocarea excepțiilor de neconsituționalitate pentru creditele încheiate între anii 2007 – 2009 care ar intra sub regimul Codului civil din 1864 nu se admite. Astfel, rămâne la dispoziția judecătorilor de a constata buna credință a debitorului care apelează la lege iar cazul ajunge în instanță. 
Una peste alta, temerile legate de provocarea unor pierderi uriașe băncilor după intrarea în vigoare a legii nu s-au materializat. Chiar și băncile au revenit la sentimente mai bune, astfel că au readus avansul cerut pentru creditele ipotecare la niveluri normale (desigur, în anumite condiții). BCR, BRD, CEC, Banca Transilvania, Libra Internet Bank sunt printre băncile care au anumite condiții pentru credite ipotecare cu avans de 15%, iar pentru un avans de 20% avem oferte de la societăți precum OTP Bank, Piraeus Bank, CEC, Banca Feroviară, Raiffeisen Bank și Banca Transilvania. Există inclusiv avans zero pentru împrumuturi ipotecare de la ING Bank și Leumi Bank, dar se cere un imobil suplimentar în garanție. 

Avans pe sold

Evoluția creditării, după primele zece luni ale anului, anunțată de Banca Națională a României, ne arată că nu s-au produs modificări după legea dării în plată. Împrumuturile sunt axate, ca în aproape ultimii doi ani, pe cele de nevoi personale în lei, iar creditele ipotecare depind în continuare de programul Prima Casă. 

Soldul creditului neguvernamental la sfârșitul lui octombrie se ridica la 218,75 miliarde lei, în creștere cu 0,9% față de luna anterioară (0,4% în termeni reali) și cu 2% față de octombrie 2015 (2,5% în termeni reali). Împrumuturile în lei au crescut nominal cu 1,2% față de septembrie și 13,5% față de anul trecut, în timp ce cele în valută au urcat cu 0,4% față de luna anterioară, dar au scăzut cu 9,8% față de anul trecut. La sfârșitul lui octombrie, soldul creditelor în lei se rdica la 123,4 miliarde lei (dintre care 64,4 miliarde lei se aflau în debitul populației, iar 58,96 miliarde în cel al companiilor), iar împrumuturile în valută însumau echivalentul a 95,36 miliarde lei (dintre care jumătate către populație, jumătate către companii). 

Evident, modificările vin în principal de pe urma populației, care are un sold al creditelor în lei cu 26,6% mai mare decât în octombrie 2015, darf un sol al celor în valută cu 12% mai mic. Persoanele juridice, adică companiile, au evoluat mult mai stabil, cu un plus de 2% la împrumuturile în lei și o scădere de 7,4% la cele în valută. 

Creditele Prima Casă 

Din date reiese că evoluția pozitivă a sodului total al creditelor se bazează pe împrumuturile în lei contractate de populație. Conform datelor, creșterea nominală față de octombrie 2015 pentru aceste credite a fost de puțin peste 13 miliarde lei. Dintre aceștia, datele la nouă luni ne arată că aproximativ 5,2 miliarde lei au fost date prin credite Prima Casă (în primele nouă luni au fost acordate 27.300 garanții cu o valoare de 2,6 miliarde). Restul de aproape opt miliarde lei au ajuns la populație prin credite de nevoi personale și mai puțin către refinanțări de împrumuturi mai vechi. Probabil o mică parte a mers și către credite ipotecare fără garanții de stat, având în vedere că ponderea Prima Casă este de circa 90% din totalul împrumuturilor imobiliare (finanțarea prin Prima Casă de la început și până la septembrie acest an are o valoare de circa 34 miliarde lei, aferentă garanțiilor de aproape 17 miliarde lei). 

Cum Prima Casă nu intră sub incidența dării în plată, iar programul va continua cu mici modificări (se va reduce garanția la 40% pentru imobilele mai vechi de cinci ani) și în anii următori, nu se poate anticipa vreo modificare substanțială a evoluției creditelor ipotecare. În schimb împrumuturile de nevoi personale au provocat îngrijorare din cauza creșterii mult peste medie a acestora, dar în absența acestei aprecieri am fi asistat la o reducere a soldului total de credite, situație nedorită de cei din sistemul bancar. 

BNR a menținut dobânda de politică monetară la 1,75% pe an, explicația fiind că se dorește încurajarea economisirii. El mai probabil nu vom asista nici anul viitor la modificări semnificative ale dobânzilor, ceea ce înseamnă că nici evoluția creditării nu se va schimba substanțial, chiar dacă se urmărește o domolire a aprecierii împrumuturilor de nevoi personale. De altfel, sistemul bancar, revenit pe profit în ultimii ani, încă mai are de eliminat credite neperformante, care au încă o pondere de peste 10%. Pentru creditele prin Prima Casă nivelul ne­performantelor este de 0,3%.

Observăm un trend ascendent al finanțării ipotecare de fiecare dată atunci când sunt fonduri pentru Prima Casă. Cum se consumă banii alocați, creditarea de profil stagnează imediat. Radu Grațian Ghețea, președintele CEC Bank și al Asociației Române a Băncilor

Te-ar putea interesa și: