Stephane Cosse: Consider aceasta prima evaluare a stadiului indeplinirii acordului stand-by convenit cu FMI ca fiind, in linii mari, pozitiva. Tin sa accentuez acest fapt. Economia Romaniei se prezinta bine si cele mai multe dintre obiectivele macroeconomice au fost atinse. Produsul intern brut este mai mare decat ne-am fi asteptat, circa 5%, inflatia este foarte aproape de cea prognozata (circa 30%), iar deficitul contului curent se afla sub control, fiind de sub 6%. Asadar, ar fi absolut nedrept sa privim intreaga situatie sub aspect negativ. Repet, evaluarea este, in linii mari, pozitiva.
Capital: Totusi, o serie de angajamente, in nici un caz lipsite de importanta, nu au fost respectate. Si nu este vorba aici doar despre cele referitoare la salariile din sectorul public, privatizare sau restructurarea sectorului energetic. Cateva legi importante nu au fost adoptate, o serie de facilitati acordate sectorului privat sunt inca in vigoare. Va afecta acest fapt continuarea acordului in termenii stabiliti?
Stephane Cosse: Referindu-ne strict la obiectivele din program, conditiile nu au fost indeplinite pentru ca salariile din sectorul de stat au crescut, iar rata colectarii incasarilor din sectorul energetic s-a situat sub asteptari. Sunt doua puncte importante. Nerealizarea lor la termenul stabilit nu inseamna insa si sistarea programului. Se pune doar problema renegocierii, in special pe marginea problemelor legate de restructurarea sectorului energetic. Programul continua.
Capital: Ce inseamna, in viziunea FMI, „restructurarea sistemului energetic”?
Stephane Cosse: Sistemul energetic poate fi considerat restructurat in momentul in care distribuitorii, intreprinderile si populatia sunt la zi cu plata facturilor. In situatia contrara, sectorul energetic este o sursa generatoare de inflatie si arierate.

Capital: In acest moment, extrem de delicat pentru continuarea reformelor, este evident ca la luarea deciziei cresterii lunare a tarifelor la utilitati, Guvernul nu a estimat corect costurile sociale. Este al doilea an consecutiv in care datoriile consumatorilor casnici ating proportii de masa, adaugandu-se celor din industrie. Sunt solutii?
Stephane Cosse: In anul 2001, salariile au crescut cu 5%, iar pensiile in medie cu 9%. Din perspectiva veniturilor populatiei, facturile nu apar ca fiind insuportabile. Apoi, Guvernul este in plin proces de implementare a unui program de asistenta sociala destinat familiilor cu venituri mici. Sa nu uitam nici de Legea venitului minim garantat, in vigoare de la 1 ianuarie. Toate acestea sunt solutii.
Capital: La un moment dat, in cursul vizitei misiunii de evaluare, s-a pus problema cresterii veniturilor romanilor cu salarii de sub 1,8 milioane lei, prin diminuarea veniturilor celor cu salarii de peste 10 milioane lei. Este o intentie a cabinetului Nastase destinata acelor circa 2,3 milioane de salariati pentru care facturile la intretinere au devenit insuportabile. Cum comentati?
Stephane Cosse: Este un principiu al echitatii ce functioneaza in orice tara din lume. Cei cu venituri mari, platesc impozite mari. La venituri mici, se percep impozite mici. Oriunde, impozitarea veniturilor este neplacuta pentru populatie. Dar trebuie privit totul din perspectiva nevoilor si constrangerilor bugetare ale statului. Guvernul si-a propus, pentru 2002, un deficit de 3%. Reformele trebuie privite tocmai in acest context, al asigurarii unor venituri suficiente pentru atingerea acestui obiectiv. Populatia trebuie sa accepte si sa sprijine reformele.    

Cateva „teme” restante pe care Guvernul nu se IndurA sA le termine

· anularea OUG nr. 62/2001 privind conversia in actiuni a unor sume datorate statului; · revizuirea Ordonantei nr. 24/2001 privind impunerea micro-intreprinderilor in vederea eliminarii facilitatilor fiscale; · noua lege a impozitului pe profit; · noua lege a accizelor; · noua lege a TVA; · eliminarea scutirilor de TVA si taxe vamale pentru materiile prime importate de intreprinderile mici si mijlocii prevazute de Legea nr. 133/1999.

Imprumut ieftin si fara FMI?

Fondurile de investitii vor sa cumpere euroobligatiuni
Lansarea emisiunii de obligatiuni in valoare de 500 milioane de euro nu va fi influentata de impasul negocierilor cu FMI, dar exista posibilitatea ca randamentul (dobanda efectiva) bondurilor respective
sa fie usor influentat.
DragoS Nedelcu
In opinia analistilor externi, dincolo de ingrijorarile legate de intarzierea privatizarii utilitatilor publice, de arieratele din economie si de disciplina financiara, exista toate sansele ca Ministerul Finantelor sa obtina fonduri private la dobanzi care se vor situa sub 10%, in euro. Si asta in conditiile in care vorbim de zece ani despre o maturitate a obligatiunilor.
Diferenta dintre cererea si oferta (spread) euroobligatiunilor romanesti cu scadenta in 2008 este, in momentul de fata, mult mai atractiva fata de tari din aceeasi categorie de risc din Europa si America Latina.
Atuul cabinetului Nastase in ochii investitorilor privati, institutionali sau de retail, este legat de ponderea datoriei publice in produsul intern brut (PIB). Analistul Michael Marrese de la JP Morgan a elaborat recent un raport de tara, in care arata ca, la o datorie publica de 29,9% din PIB, Romania conduce un clasament al tarilor din aceeasi categorie de risc. Serviciul datoriei publice a Bulgariei era, la sfarsitul anului trecut, de 70,2% din PIB, al Croatiei de 39,1%, Rusiei 50,8%, iar, Turciei, 106,0%.
Dezastrul argentinian avantajeaza Romania
In mediul bancar international se vorbeste tot mai des de faptul ca economiile in dezvoltare din Europa Centrala si de Est (inclusiv Romania) beneficiaza de un moment favorabil pentru atragerea de imprumuturi private. Foarte multe fonduri de investitii cu plasamente puternice in zona Americii de Sud (Argentina, Brazilia sau Columbia) sunt dornice sa cumpere obligatiuni denominate in euro, pentru a balansa intr-un fel riscul aferent.
Evident, in aceste conditii, interesul a 14 bancii de investitii pentru intermedierea obligatiunilor romanesti confirma apetitul pentru plasamente private in aceasta parte a Europei.
„Riscul intrarii in incapacitate de plata a Romaniei este cu siguranta redus pana aproape de zero. E clar ca, in aceste conditii, obligatiunile acestei tari vor atrage investitori”, spune Matthew Voegl de la Merrill Lynch.
Michael Marrese mai spune ca atata timp cat Romania va urma reteta UE de implementare a politicilor de aderare, lucrurile vor fi in regula. In plus, mai este vorba si de existenta unei anumite restrictii de investitii din partea fondurilor europene. Restrictie care se pare ca a fost ridicata, din moment ce investitorii au acumulat mult mai multe fonduri decat au lansat obligatiuni tarile est-europene. Fonduri care isi cauta acum plasamente.