O analiză publicată de The Atlantic arată care ar putea fi formele pe care le-ar putea lua următoarea variantă a coronavirusului.

Dar nu toate variantele sunt construite la fel. Următoarea variantă care ne va da bătăi de cap ar putea fi similară cu Delta, adică mai severă. Sau ar putea îmbina cele mai rele trăsături ale variantelor Delta și Omicron. Sau ar putea avea propria combinație de trăsături distincte. Fiecare iterație a virusului va necesita un set ușor diferit de strategii pentru a-l combate, crede Angela Shen, expert în politicile vaccinurilor la Spitalul de Copii din Philadelphia.

Răspunsul nu va depinde doar de combinația de mutații pe care virusul ne-o va arunca din nou în față. De asemenea, va depinde de cât de în serios vor fi luate aceste mutații, dar și de starea în care ne găsește virusul când ne lovește – în special din punct de vedere imunologic, psihologic.

Un ”lunetist de elită”

Să începem cu cel mai rău scenariu, pentru că este și cel mai puțin probabil. O nouă variantă bifează toate căsuțele: va fi și mai transmisibilă, și mai mortală și mult mai eficientă în a se sustrage vaccinurilor, prezente sau viitoare. În acest scenariu, chiar și persoanele imunizate ar putea suferi forma severe ale bolii, iar dozele suplimentare de vaccin ar putea să nu mai fie eficiente.

Un astfel de virus ar putea fi atât de ciudat, încât niciun test actual și nici multe dintre tratamentele pe bază de anticorpi nu vor mai funcționa.Răspândirea virală ar depăși instrumentele de diagnosticare care ne-au rămas, eliminând eforturile de urmărire a contactelor și făcând agentul patogen mai greu de izolat.

De aceea, ar trebui să începem să pregătim un nou vaccin, adaptat pentru a se potrivi cu ciudățeniile unei variante de virus care poate fi comparată cu un lunetist de elită.

Maestrul sustragerii

Într-o prognoză mai puțin catastrofală, o variantă nu ar reprezenta o triplă amenințare. Dar tot ar putea lovi o parte substanțială a populației prin creșterea uneia dintre cele trei trăsături, fie că va fi vorba de o putere mai mare de a se sustrage vaccinurilor, fie de o creștere a virulenței. Fiecare din acestea ar putea declanșa valuri de îmbolnăviri grave și ar pune din nou sistemele de sănătate sub presiune.

Sprinterul

Există și o a treia axă pe care virusul s-ar putea deplasa; transmisibilitatea pură. O anumită mutație sau o combinație a acestora ar putea face virusul un pic mai eficient când vine vorba de transmisibilitate. Unii oameni ar simți nevoia mai mult să facă doze booster, iar statele vor decide să reimpună obligativitatea măștilor. Ar putea să nu aiă niciun efect.

Dacă o creștere a gradului de răspândire este asociată cu o scădere a virulenței, reacția oamenilor ar putea fi și mai redusă. Oamenii s-ar putea îmbolnăvi, dar cu imunitatea de partea noastră, procentul cazurilor care ajung la spital ar putea scădea. „Mi-e greu să cred că oamenilor le va mai păsa, dacă nu va exista o formă mai severă a bolii”, spune Adam Lauring, virolog la Universitatea din Michigan.

SARS-CoV-3 ar putea să declanșeze următoarea pandemie

Chiar dacă virusul ar deveni complet benign, culcarea pe o ureche ar putea fi periculoasă. Un virus pe care îl lăsăm să se răspândească este un virus care are dintr-o dată „mai multe gazde în care să evolueze”, spune Michael Geoghegan, virolog de la Universitatea din Otago.
Experții se tem de înclinația SARS-CoV-2 de a-și schimba forma la alte specii de animale. Acest lucru ne poate aduce SARS-CoV-3, care ar putea să declanșeze următoarea pandemie de coronavirus.