Ceea ce la inceputul lunii aprilie parea o vorba aruncata in vant de Mugur Isarescu s-a materializat saptamana trecuta. Premierul spunea, la acea data, ca „sumele pentru finantarea recorelarii pensiilor ar putea fi obtinute prin efectuarea unui imprumut de pe piata privata internationala de capital, precum si din monitorizarea sumelor virate la buget care provin din conventii civile”. „Monitorizarea” premierului s-a adeverit a fi, de fapt, obligarea angajatilor cu conventii civile de prestari servicii si a celor care desfasoara activitati independente sa contribuie la bugetul asigurarilor sociale. Sumele pe care Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) spera sa le colecteze de la milioanele de colaboratori si independenti sunt considerate balonul de oxigen ce ar putea scoate din impas pe termen scurt sistemul pensiilor publice.
Romanii au cei mai tineri pensionari
Ca ceva nu este in regula cu bugetul asigurarilor sociale de stat a inceput sa se simta acum cinci ani. 1995 a fost anul in care criza sistemului de pensii si-a aratat primele semne. De la un excedent de 51,3 de miliarde lei in 1994, bugetul asigurarilor sociale de stat a sarit direct la un deficit de 165 miliarde. Recordul a fost atins in 1998, cand deficitul a fost de 3.434,5 miliarde lei. Este rezultatul a zece ani de politica sociala al carei prim obiectiv a fost de natura electorala.
Explozia numarului de pensionari nu are drept cauza imbatranirea demografica, ci cele doua transe de pensionari anticipate din 1990 si 1995. Cu un pronuntat iz electoral, prima a trimis acasa 4,5 milioane persoane. Cea de-a doua a fost mai modesta, ce-i drept, doar 18.240 de persoane beneficiind de ea. Presiunea asupra bugetului asigurarilor sociale a evoluat crescendo. Varsta de pensionare, mai scazuta in scriptele MMPS in medie cu cinci ani decat in tarile vest-europene, este in realitate si mai mica. Incadrarea unui foarte mare numar de salariati (29,3%) in grupele de munca I si II (din care se iese la pensie mai devreme decat este prevazut in lege) a ingrosat si va ingrosa numarul celor sustinuti de bugetul asigurarilor sociale de stat. De la 2,1 milioane de pensionari in 1989, pentru care cotizau 7,9 milioane de salariati, s-a ajuns la un raport de 4,2 milioane pensionari la 4,5 milioane angajati. Luati la bani marunti, contribuabilii CAS sunt si mai putini. Cele 10 mii de miliarde datorie pe care marile intreprinderi de stat, dar si societatile private o au la bugetul asigurarilor sociale demonstreaza acest fapt. Banii pe care milioanele de angajati numarati statistic ii varsa lunar nu ajung la pensionari, intreprinderile in care lucreaza decizand deturnarea lor. Totul se petrece sub privirile ingaduitoare ale MMPS.
MMPS este in corzi
Lamentandu-se pe de-o parte ca nu reuseste colectarea contributiilor agentilor economici la bugetul asigurarilor sociale de stat, dar acordandu-le in taina reesalonari si scutiri la plata in valoare de 4 mii de miliarde lei, MMPS spera sa o scoata la vopsea. Doua sunt, in principal, solutiile gasite: contributiile colaboratorilor la CAS si imprumuturile. In acest fel, necesarul pentru recorelarea pensiilor ar urma, considera ministrul Smaranda Dobrescu, sa fie acoperit. Grosul celor 3.087 de miliarde lei de care MMPS are nevoie intr-o prima etapa va fi atras de la bugetul statului (2.500 miliarde lei subventie). Restul vine de la angajatii cu conventii civile si de la independenti. Pentru acoperirea intregului necesar de fonduri pe care-l impune recorelarea, respectiv 7.061 miliarde lei, MMPS a luat in calcul si creditele.
Socoteala este insa delicata, pe ambele variabile. In ceea ce-i priveste pe colaboratori, acestia au toate sansele sa ingroase randurile pietei negre a muncii. Este singura solutie prin care bugetele angajatorilor, dar si bugetele personale ale colaboratorilor mai pot rezista agresiunii fiscale crescande. Asadar, celor doua milioane de angajati la negru, cati sunt in prezent, li se vor mai adauga inca pe atatia.
Cat despre imprumuturi, MMPS tocmai a primit un bobarnac de la Finante pe relatia credite interne. Pana in luna februarie a.c., ministerul condus de Smaranda Dobrescu se putea imprumuta pentru plata pensiilor de la Trezorerie, cu o dobanda de 8%. Din data mentionata, Ministerul Finantelor a decis ca plata deficitelor de plata la CAS se acopera de catre MMPS din imprumuturi de pe piata bancara, contractate la dobanda zilei. Asadar, sursele interne de creditare sunt total in dezavantajul ministerului. Cele externe sunt si ele o problema. Rating-urile de tara defavorabile de care se „bucura” Romania urca simtitor dobanzile.