Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

 „În iulie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu toate că piața neagră a scăzut cu 15,2 p.p. față de luna mai. Regiunile vest, sud-vest și nord-vest dețin, de asemenea, cote importante (23%, 22,9% respectiv 21,1%). Din punct de vedere al provenienței, ponderea „cheap whites”, se află în creștere (plus 2,5 p.p. față de mai) și continuă să dețină cea mai mare cotă (59,9%) din totalul pieței negre. Produsele provenite din Moldova, Ucraina și Serbia se mențin la nivel relativ constant (15,7%; 16,5% respectiv 1,8%)”, a declarat Marian Marcu, Directorul Companiei de Cercetare Novel Research.
 
„Piața neagră a scăzut cu două procente, ca urmare a actiunilor țintite ale instituțiilor de aplicare a legii și in ciuda faptului că 2016 e un an electoral, iar companiile producătoare de țigarete se afla într-o incertitudine legislativă fără precedent. Nu știm nici acum, după mai mult de doi ani de la publicarea Directivei tutunului în Jurnalul Oficial al UE, cum va arăta legea locală de transpunere și normele ei de aplicare. Pentru a spori confuzia, există două proiecte  aproape identice, unul aflat în dezbaterea Camerei Deputaților și un altul, de OUG, inițiat in paralel de guvern. Niciunul nu prevede o perioada de tranziție pentru modificarea producției și fabricarea potrivit regulilor viitoare, existând astfel un real pericol de disturbare a pieței legale și de stimulare a  contrabandei. Modul în care este înțeleasă reglementarea celor mai taxate produse din România, a fost însă contrabalansat de politica fiscală coerentă din ultimul an. Deși a crescut acciza în ianuarie, pentru a compensa scăderea TVA, nu ne-am mai confruntat cu creșteri de taxe și modificări de structură neașteptate sau cu „inovații” de genul cursului de schimb artificial”, a spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
 
„De obicei, în lunile de vară contrabanda scade, iar în lunile de toamnă și iarnă se înregistrează creșteri. Ca să putem spune că am intrat pe un trend de descreștere ar trebui ca, de două ori la rând, cercetările Novel să consemneze reduceri semnificative ale comerțului ilegal cu țigarete. În plus, suntem și într-un an electoral, iar cadrul legislativ în care ne vom desfășura activitatea nu este deloc clar. În nici unul dintre cele două proiecte de transpunere a Directivei tutunului nu este prevăzută o perioadă de tranziție pentru conformarea producției, ceea ce înseamnă că va trebui să ne adaptăm producția de la o zi la alta.  În timp ce producătorii legali vor fi în pericol de a bloca producția și de a nu putea vinde, consumatorii au la dispoziție opțiunea țigaretelor ilegale. Iată cum incertitudinea creează prejudicii agenților economici, prin costuri suplimentare de administrare a stocurilor, dar și bugetului de stat, care înregistrează fluctuații la încasările din acciza la țigarete și pierderi anualizate de peste 500 de milioane de euro! Nu în ultimul rând, fiecare punct procentual de scădere a contrabandei presupune resurse suplimentare alocate de autoritățile de aplicare a legii. Așa cum se vede din datele Novel pe luna iulie, contrabanda a scăzut considerabil, cu peste 15 p.p. în nord-est, reflectând  eforturile pentru reducerea traficului ilegal.”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & Corporate Affairs, BAT Romania.
 
„Chiar dacă piața neagră a scăzut cu două procente, încă suntem departe de media europeană a comerțului ilegal cu țigarete, de 10%. În plus, evoluția fluctuantă a contrabandei de la începutul anului și până acum ne determină să fim precauți în a previziona un trend real de scădere. Traficul ilegal și contrafacerea sunt încurajate de lipsa unor soluții de dezvoltare regională pentru anumite zone ale României, unde comerțul ilicit reprezintă singura sursă de venituri pentru o mare parte a populației. Pe lângă o abordare în context economic lărgit a acestui fenomen, reiterăm faptul că este nevoie de o Strategie Națională de Combatere a Comerțului ilegal cu țigarete, care să implice toți factorii cu putere de decizie asupra  industriei, în materie de reglementare, politici fiscale și terminând cu autoritățile de aplicare a legii“, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
 
„Autoritățile au depus și în ultimele luni eforturi pentru reducerea pieței negre. Au fost făcute confiscări, s-au capturat țigarete ascunse în rezervoare de benzină, în cherestea sau lipite pe corp. Instituțiile statului competente în combaterea contrabandei nu pot însă compensa lipsa de predictibilitate în care ne desfășurăm activitatea în momentul de față, situație care este de natură să determine creșterea comerțului ilegal. Pentru a evita viitoare perturbări majore ale pieței, cea mai bună soluție ar fi ca, în privința transpunerii Directivei tutunului, să se permită adaptarea producției pe parcurs, în paralel, după vechea și după noua lege, astfel încât să fie respectat termenul de piață curată, 20 mai 2017, când vor trebui comercializate doar produse conforme. Ori de câte ori au ocazia, pentru a justifica lipsa de transparență și dialog eficient, reprezentanții Ministerului Sănătății invocă infringementul. Însă România avea deschise, la sfârșitul anului trecut, peste 50 de astfel de proceduri, iar in prezent este întârziată transpunerea în legislația naționala a nu mai puțin de 44 de directive europene ”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.
 
„Autoritatea Vamală se află într-un amplu proces de reorganizare, cu scopul eficientizarii  și transformarii instituției în principalul pilon de cooperare vamală în regiune. Efectele pozitive ale acestui proces sunt deja vizibile: în doar două luni de când am început să funcționăm într-o nouă structură, contrabanda cu țigarete  a scăzut cu două puncte procentuale. Un element important al transformării organizaționale a Vămii este reînființarea echipelor mobile, cel mai eficient mijloc de combatere a comerțului ilegal, alături de echipamentele de scanare. În momentul de față, finalizăm strategia de reoperaționalizare a echipelor canine, urmând să fie disponibile în punctele vamale din toată țara un număr de circa 40-50. Am convingerea că Autoritatea Vamală va deveni una dintre cele mai importante instituții ale statului, cu beneficii majore pentru veniturile bugetare ale țării și implicit ale Uniunii Europene", a declarat Dorel Fronea, vicepreședintele ANAF și coordonatorul Autorității Vamale din România.
 
Pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
 
Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu țigarete.