Dupa zece ani de exercitii libere pe piata muncii, intre angajatori si angajati s-a creat o simbioza extrem de ciudata. Un soi de convietuire intre calau si victima, cu efecte mortale asupra mediului economic. Sufocati de taxe, impozite si dari catre stat, si unii, si altii au ajuns sa prefere supravietuirea in zona subterana a economiei sau la limita legalitatii, cu toate riscurile ce decurg pentru ambele parti din aceste raporturi de munca. Infiintarea inspectoratelor de munca si initierea controalelor inopinate au declansat panica in randul patronilor. Teama fata de amenzile destul de mari stabilite pentru abaterile de la prevederile legislatiei muncii sau de la normele de securitate si sanatate in munca a facut sa creasca substantial coada la camerele de munca.
In ultimele luni, angajatorii s-au grabit sa-si puna la punct documentatia privind activitatea firmei si contractele de munca sau de prestari de servicii. Crearea liniei telefonice directe cu inspectoratele teritoriale de munca a dat incredere si a stimulat angajatii sa apeleze la serviciile acestora pentru rezolvarea problemelor de la locul lor de munca. De altfel, cele mai multe dintre controalele efectuate de inspectori au avut ca punct de plecare sesizarile lucratorilor. „Numarul reclamatiilor a crescut de la o zi la alta. In ultima luna au ajuns cam la 300 – cuantifica inspectorul-sef Mihail Grosu numarul sesizarilor primite pe Capitala.” Ele reprezinta insa doar o mica parte, cea vizibila a icebergului raporturilor de munca. Cei mai multi oameni recurg la aceasta formula de rezolvare a problemelor numai in situatii extreme.
In acest moment, cand posturile vacante sunt tot mai putine sau inaccesibile prin filierele directe, iar numarul somerilor tot mai mare, pastrarea serviciului, in orice conditii, este regula care guverneaza piata muncii. „Unii accepta sa lucreze in conditii improprii, peste program si cu salarii minime sau, si mai grav, sunt de acord cu sistemul de proba, fara forme legale de angajare, de teama ca a doua zi nu vor mai avea un loc de munca. Probleme apar in special la firmele mici, unde este o fluctuatie mare de personal.” Aceasta este pe scurt situatia intalnita in intreprinderi de inspectorul-sef al Capitalei. Ea nu difera cu nimic de cea
existenta in restul tarii.
Dna Mariana Basuc, inspector general de stat, este convinsa ca munca la negru si exploatarea omului de catre om nu ar exista daca nu ar fi oameni dispusi sa accepte aceste practici. „Eu am incercat sa explic cetatenilor ca au obligatia sa sesizeze toate aceste abateri de la normele legale. Realitatea este ca au aparut foarte multe probleme si din cauza repetatelor schimbari, inconsecventelor si incoerentei legislatiei noastre mult prea stufoase in domeniul relatiilor de munca.” Atentia corpului de control este orientata cu precadere asupra intreprinderilor mici si mijlocii din sectorul privat nu atat pentru ca aici se inregistreaza cele mai multe abateri, cat pentru faptul ca angajatii sunt lipsiti de orice protectie. Intreprinderile mari si cele ale statului au structuri sindicale sau forme de organizare care permit apararea sau sustinerea intereselor angajatilor. „Din nefericire – trebuie sa recunoasca dna Basuc – intre partenerii sociali exista o conspiratie. Noi primim reclamatia de-abia in momentul in care ei nu se mai inteleg. Angajatul accepta, spre exemplu, sa fie platit cu o suma mai mare de bani decat cea consemnata in contract, dar ne solicita sprijinul numai in cazul in care angajatorul nu-si mai respecta promisiunea verbala. De fapt, sunt vinovati in egala masura amandoi. Eu chiar m-am gandit sa incercam sa modificam legislatia, pentru a descuraja aceste practici. In fond, situatia este similara cu aceea a darii si primirii de mita.”
Culmea este ca nu putine sunt cazurile in care angajatul propune patronului acest sistem ilicit de plata pentru a primi ceva mai multi bani in mana. Prin lege, inspectorii sunt abilitati sa verifice daca este asigurat salariul minim pe economie. Si foarte multi angajatori respecta aceasta conditie legala. Controlul asupra banilor platiti salariatului pe sub mana, fara forme legale, revine altor organe ale statului: garda financiara, politia economica…
Angajatii isi protejeaza patronii
Chiar daca si-ar propune sa tina in frau toate problemele care apar in zona neagra a muncii, inspectorii nu ar putea sa faca fata, deoarece numarul lor este mult prea mic: 263 pe toata tara. In plus, nu de putine ori au avut surpriza sa constate ca iesirile lor pe teren sunt aflate din timp. Din aceasta cauza au ajuns sa renunte la sprijinul diferitelor…organe chemate sa colaboreze in actiunile de verificare a agentilor economici.
Dar chiar si asa, posibilitatea de a stavili fenomenele negative intalnite frecvent in relatiile de munca este zadarnicita chiar de oamenii care trebuie protejati de abuzurile patronilor. Exemplul cel mai evident: fuga vanzatorilor care lucreaza la tonetele din piata in momentul in care afla de venirea inspectorilor. „Ce inseamna asta?, se intreaba dna Basuc. Ca oamenii accepta, le convine sistemul, ba mai mult, isi protejeaza exploatatorii.”
Majoritatea descopera sau recunosc greseala in momentul in care se imbolnavesc si apeleaza la serviciile medicale, au accidente de munca prin care le este pusa in pericol viata sau ajung in pragul pensiei si nu pot beneficia de drepturile prevazute prin lege. La fel de grav este insa si faptul ca multe dintre problemele reclamate de angajati sau constatate de inspectori nu pot fi solutionate decat in instanta. Litigiile de munca dureaza adeseori ani de zile, iar oamenii si-au pierdut increderea in justitie. Mult asteptatele tribunale ale muncii, sectii de fapt menite sa rezolve in regim de urgenta litigiile de munca, nici pana acum nu au ajuns sa functioneze, desi, prin lege, ele trebuiau sa intre in actiune de mult timp.     

Principalele abateri In domeniul relaTiilor de munca sancTionate de inspectori
neinregistrarea in termen legal la inspectoratele teritoriale de munca a documentelor de plata a salariilor si a actelor emise de angajatori in executarea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de munca;
primirea la lucru a personalului fara intocmirea formelor legale de angajare (contract individual de munca sau conventie civila de prestari de servicii);
refuzul eliberarii carnetelor de munca la incetarea raporturilor de munca;
acordarea unor salarii mai mici pe statele de plata fata de veniturile efectiv incasate de angajati;
neplata orelor suplimentare efectuate peste programul de lucru;
neacordarea concediului legal de odihna;
neplata contributiei catre fondurile de asigurari sociale, ajutor de somaj, sanatate;
neacordarea indemnizatiilor pentru concediile medicale.

Sanctiuni prevazute in Legea nr.108/1999
Amenda intre 10.000.000 si 20.000.000 lei pentru impiedicarea in orice mod, de catre angajator, persoana fizica sau juridica, a inspectorilor de munca sa isi exercite controlul in limitele atributiilor prevazute de lege.
Amenda intre 15.000.000 si 30.000.000 lei pentru refuzul unui angajator, persoana fizica sau juridica, de a aduce la indeplinire masurile obligatorii dispuse de inspectoratul de munca in limitele atributiilor prevazute de lege, la termenele stabilite de acesta.
In cazul unor abateri repetate de la prevederile legislatiei muncii sau de la normele de securitate si sanatate in munca, Inspectia Muncii poate cere radierea persoanei juridice din
Registrul comertului.