Cardinalii romano-catolici speră la un conclav rapid pentru alegerea noului Papă

Dacă cei care trebuie să aleagă un nou Papă nu reușesc să facă asta până vineri (a treia zi de la începutul întâlnirii secrete care începe miercuri, în Capela Sixtină), înseamnă că lucrurile nu merg cum ar trebui.

Când alegerea Papei se face repede, pare că toți sunt de acord și uniți. Ultimul lucru pe care și-l doresc cardinalii romano-catolici este să pară că nu se înțeleg între ei și că Biserica Catolică este pierdută după ce Papa Francisc a murit luna trecută.

„Maximum trei zile”, a prezis cardinalul salvadorian Gregorio Rosa Chavez.

În medie, ultimele zece alegeri pentru Papă au durat cam trei zile și niciuna nu a trecut de cinci zile. Alegerea Papei durează atât cât e nevoie pentru ca unul dintre candidați să obțină votul a două treimi dintre cardinali. Când asta se întâmplă, se eliberează fum alb, semn că avem un nou Papă.

Unii dintre cei 133 de cardinali care vor intra miercuri în Capela Sixtină sunt considerați de ani de zile candidați posibili pentru rolul de Papă. Alții s-ar putea remarca abia acum, în timpul întâlnirilor zilnice numite „congregații generale”, unde se discută despre viitorul Bisericii Catolice.

După moartea Papei Francisc, mulți experți de la Vatican au spus că cei mai probabili candidați sunt cardinalul italian Pietro Parolin și cel filipinez Luis Antonio Tagle.

„În mod clar, cu cât ai mai multe buletine de vot, cu atât lucrurile devin mai dificile. Dar semnele sunt că vor să procedeze rapid”, a precizat Giovanni Vian, profesor de istorie creştină la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia.

Cum se va derula conclavul?

Primul vot are loc în după-amiaza primei zile de conclav. Primul vot este mai mult o probă generală. Se votează mai multe nume, unele doar simbolic – din respect sau prietenie – fără a avea șanse reale.

Votul serios începe abia din a doua zi, când se poate vedea cine are cu adevărat susținere. Din ziua a doua, se fac patru voturi pe zi: două dimineața și două după-amiaza.

Dacă după trei zile nu e ales niciun Papă, se face o pauză de o zi pentru rugăciune, înainte ca votul să continue. Atunci devine mai clar dacă există un favorit clar sau dacă va fi nevoie de un candidat de compromis.

Papa Francisc a numit aproximativ 80% dintre cardinalii care votează acum. Mulți dintre ei vin din zone îndepărtate, pentru că Papa Francisc a vrut să întărească Biserica Catolică în locuri unde era mai puțin prezentă.

Asta înseamnă că pentru majoritatea cardinalilor este prima lor participare la un conclav și că mulți dintre ei abia dacă se cunosc. Acest lucru ar putea oferi influență unor cardinali cu experiență, care au mai susținut candidați în trecut și pot influența votul și acum, în culise.

„Dacă nu vom avea rapid un nou papă, acest lucru va arăta că presiunea pentru candidaţii de top a scăzut foarte repede. De asemenea, va consolida faptul că există o mulţime de cardinali acolo şi că nu se cunosc foarte bine între ei.

Nu m-aş panica dacă nu am avea un papă până la sfârşitul zilei a doua, dar dacă tot nu există fum alb până la sfârşitul zilei a treia, atunci începem să ne îngrijorăm”, a explicat reverendul Thomas Reese, preot iezuit şi comentator la Vatican.

Alegerea papei nu este o competiție

Toți cardinalii romano-catolici spun că alegerea papei nu e o competiție, ci un proces ghidat de Duhul Sfânt-Dumnezeu.

Chiar dacă nu au voie să discute în timpul voturilor propriu-zise, pot vorbi între ei în timpul meselor, mai ales la reședința Santa Marta, unde sunt cazați cei mai mulți. Chiar dacă cardinalii promit să păstreze secretul despre cum merg voturile, de obicei apar informații detaliate după alegerea noului papă.

Acum, înainte de conclav, se pare că există tensiuni între cei care vor o Biserică Catolică mai tradiționalistă și cei care vor să continue direcția mai moderată a lui Papa Francisc. Totuși, electorii de succes pot identifica un candidat de compromis capabil să adune voturi din toate părţile.