Primul vot pentru alegerea noului Papă nu a dat un rezultat

Primul vot pentru alegerea noului Papă nu a dat un rezultat. Miercuri seară, un semnal simbolic a transmis lumii întregi că Biserica Catolică nu are încă un nou lider spiritual: din coșul Capelei Sixtine s-a ridicat fum negru, semn clar că primul scrutin al conclavului nu a dus la o decizie.

133 de cardinali, dar niciun consens

Cei 133 de cardinali electori, reuniți începând cu ora 16:30, nu au reușit să ajungă la consens asupra succesorului Sfântului Apostol Petru.

Conform tradiției bisericești, este necesară o majoritate de două treimi pentru ca un candidat să fie ales în fruntea Bisericii Romano-Catolice.

Față de conclavul din 2013, de această dată sunt cu 20 mai mulți cardinali cu drept de vot.

Patru scrutine planificate pentru joi

Procesul electoral va continua joi, 8 mai 2025, când sunt programate patru noi scrutine – două în prima parte a zilei și alte două seara. Până la momentul alegerii, comunicarea cardinalilor cu exteriorul rămâne complet suspendată.

Ei au depus un jurământ de confidențialitate înainte ca ușile capelei să fie închise, iar accesul la internet și telefoane mobile a fost restricționat.

În ciuda vremii reci, între 30.000 și 45.000 de credincioși s-au adunat în Piața Sfântul Petru, sperând să vadă fumul alb care anunță alegerea unui nou papă. Dezamăgirea a fost vizibilă în rândul mulțimii, dar nu neobișnuită: în ultimul secol, niciun pontif nu a fost ales din primul vot.

Istoria recentă confirmă dificultatea misiunii: Papa Ioan Paul al II-lea a fost desemnat abia după opt tururi de scrutin în 1978, iar Papa Francisc, ales în martie 2013, a fost confirmat după cinci scrutine.

Tensiunea rămâne ridicată, iar privirile lumii continuă să se îndrepte către Vatican, în așteptarea semnalului alb care va marca începutul unui nou capitol în conducerea Bisericii Catolice.

Conclavul care s-a terminat cu o bătaie

Alegerea Papei este o chestiune delicată, iar discuțiile din cadrul conclavului pot deveni destul de tensionate, scrie euronews.com.

Dar uneori lucrurile scapă de sub control, așa cum s-a întâmplat în anul 1605.

După moartea Papei Leon al XI-lea, la doar 26 de zile de la începutul pontificatului său, 59 de cardinali electori s-au adunat în Capela Sixtină.

Potrivit cronicilor vremii, inclusiv a filosofului englez Thomas Hobbes, facțiunile care îi susțineau pe cei doi candidați principali — Domenico Toschi și Cesare Baronio — au avut o altercație fizică, atât de zgomotoasă încât a fost auzită pe străzile din afara capelei.

Bătaia a dus la singurul caz cunoscut de răniri grave în timpul unui conclav: cardinalul Alfonso Visconti a suferit mai multe fracturi.

Tensiunea dintre cardinali reflecta probabil confruntarea dintre Spania și Franța, două dintre marile puteri catolice ale vremii, fiecare dorind un papă „favorabil” în Roma.

La final — sau mai bine spus, după 21 de zile — a fost ales un candidat de compromis: Camillo Borghese, care provenea din una dintre cele mai faimoase familii nobile romane și era considerat „neutru” între regatele Spaniei și Franței.