Afacerile concepute ca reţele sociale online produc, în străinătate, miliardari în dolari. În România, deşi există programatori buni, afacerile de acest tip sunt modeste. Golul de pe piaţă este pe cale să fie acoperit de jucători străini.

Când a lansat Facebook.com, în 2004, Mark Zuckerberg avea numai 20 de ani şi era student la Harvard. La vârsta la care mulţi tineri se gândesc numai la distracţie, el a reuşit să construiască, în trei ani, o afacere evaluată la 15 miliarde de dolari. Luna trecută, Microsoft a cumpărat 1,6% din acţiunile Facebook pentru 240 de milioane de dolari. Facebook are 54 de milioane de utilizatori înregistraţi şi 65 de miliarde de afişări lunare.

Dar firme precum cea din exemplul de mai sus nu se dezvoltă în Europa de Est pentru că, deşi există mulţi programatori pregătiţi la standarde internaţionale, mediul de afaceri nu este încă suficient de propice. Într-un lac se dezvoltă peşti mai mici. Balenele trăiesc în Ocean. Iar firmele autohtone au avut până acum ca ţintă numai publicul local sau, cel mult, publicul din ţările vecine, şi nu piaţa internaţională. „Climatul de afaceri din Statele Unite este foarte diferit de cel din România. Acolo sunt bani care se investesc în idei. Ca să lansezi ceva la scară globală şi să ai succes, trebuie să ai o susţinere financiară, în primul rând“, consideră András Nagy, technology manager la Neogen.

78-8531-27_andrasnagy_mb.jpgDar nu numai susţinerea financiară este o piedică în dezvoltarea la scară globală a micilor firme autohtone. Există şi diferenţe culturale semnificative. Viaţa de campus din SUA, de exemplu, este foarte activă şi total diferită de cea din România. O firmă ca Facebook, care iniţial s-a adresat comunităţilor de studenţi, se poate lansa numai dacă antreprenorii înţeleg cultura şi obiceiurile sociale din ţara respectivă, dar şi pe cele de la nivel internaţional. „Pieţele mari au specificul lor. Trebuie să înţelegi foarte bine ce se întâmplă acolo în viaţa reală ca să poţi să faci un serviciu care să se muleze perfect pe nevoile şi obiceiurile oamenilor“, spune András Nagy. Cu alte cuvinte, inexistenţa unor proiecte româneşti de succes la nivel internaţional este cauzată mai degrabă de lipsa unor antreprenori care să înţeleagă bine potenţialul domeniului şi diferenţele culturale existente la nivel internaţional decât de lipsa banilor.

Dar, păstrând proporţiile, există şi poveşti de succes autohtone în domeniul reţelelor sociale. În 2000, cu patru ani înainte de lansarea Facebook, Daniel Racoviţan a pornit site-ul colegi.ro. „Iniţial, acesta nu a fost creat ca o afacere, ci ca un hobby, pentru că, oricum, în stadiul de atunci al businessului online din România, era aproape utopic să speri, la modul serios, că vei scoate vreo sumă semnificativă sau cel puţin nu într-un viitor previzibil“, spune Daniel Racoviţan. „Colegi.ro l-am creat singur, pe computerul de acasă. Timpul personal şi expertiza au fost investiţiile cele mai mari. Apoi, costurile lunare legate de închirierea unui server dedicat într-un datacenter din Statele Unite“, adaugă el. Pentru un proiect dezvoltat în timpul liber, rezultatele au fost foarte bune, având în vedere că anul acesta Neogen a cumpărat colegi.ro pentru o sumă mai mare decât salariul unui programator bun pe trei ani. Neogen, considerat liderul autohton al reţelelor sociale online, a avut în octombrie 115 milioane de afişări, conform trafic.ro.

Investitorii, tot mai interesaţi de comunităţile româneşti

Dar perspectivele devin din ce în ce mai optimiste şi pentru piaţa autohtonă. Există din ce în ce mai mulţi investitori dispuşi să susţină proiecte online, numărul de utilizatori de internet a crescut spectaculos în ultimii ani, iar costurile cu găzduirea site-urilor au scăzut foarte mult.

„Cred în viitorul reţelelor sociale româneşti şi, ca dovadă, ultimul proiect pe care l-am lansat, ghidoo.ro, este un agregator social de linkuri“, spune Daniel Racoviţan.

În ultimul timp, însă, antreprenorii autohtoni au început să fie concuraţi în România de firme străine. Hi5.com, una dintre cele mai mari reţele sociale internaţionale, a lansat o traducere în limba română a site-ului şi a devenit deja liderul pieţei autohtone. Cu mai puţin de o lună în urmă, a fost lansat şi site-ul limpa.ro, deţinut de firma Rate Solutions din Estonia. „Bugetul pe primul an este de 100.000 euro, iar cheltuielile de până acum se ridică la câteva mii de euro, sub 10.000, restul fiind alocat în mare parte pentru campaniile de promovare pe care le pregătim“, spune Ciprian Pantea, directorul operaţiunilor din România.

Aşadar, în timp ce antreprenorii din România nu se gândesc la proiecte care să atace piaţa globală, proiectele străinilor acaparează, treptat, piaţa autohtonă.

 

«Pentru lansarea unei reţele sociale, partea cea mai grea nu este programarea, ci marketingul şi promovarea. Nu este uşor să aduci oamenii pe site.»
András Nagy, technology manager, Neogen

Te-ar putea interesa și: