probabil neasfaltat sau, chiar daca in scripte figureaza ca modernizat, sunt mari sanse sa fie plin de gropi. Normal ca v-ati dori sa nu mai pierdeti o groaza de timp de fiecare data cand vreti sa mergeti la primarie, la doctor sau la politie. Solutia? Fie va mutati „la centru”, fie aduceti toate acele institutii acolo unde va aflati.Desi poate parea greu, in ultimii ani au reusit acest lucru 150 de localitati rurale. Din simple sate, acestea au devenit comune, ceea ce inseamna, automat, dotarea lor cu institutiile pomenite mai sus. In peste 30 de cazuri, din diverse motive, transformarea nu a fost aprobata, ceea ce nu a provocat, insa, disperarea localnicilor. In cele mai multe situatii, acestia s-au declarat dornici de a relua in scurt timp demersurile.Asta mai ales ca, in ultima vreme, partidul de guvernamant a parut extrem de dornic sa raspunda unor astfel de solicitari. Astfel, daca dintre initiativele de acest gen venite intre 1997 si 2000 au dus la aparitia pe harta a doar cinci comune, propunerile depuse in 2002 s-au concretizat in 38 de noi unitati administrativ-teritoriale, iar in 2003 au fost aprobate mai mult de 100 de astfel de cereri.Distanta este, de multe ori, principalul motiv invocat pentru separare. „Ei tin de tara Fagarasului, si ca istorie, si ca traditii, iar din centrul comunei pana acolo sunt 14 kilometri”, explica Nicolae Codreanu, primarul din Poiana Marului, Brasov, motivul pentru care satul sinca Noua a devenit de curand comuna distincta. Dar nu e singura cauza. „Madarasul si Danestiul sunt doua sate mari, asezate destul de aproape. Doar ca Danestiul, unde era centrul comunei, era mai ingrijit. Asa ca am hotarat sa ne gospodarim singuri”, spune Bojta Laszlo, secretarul proaspat infiintatei comune Madaras din Harghita. „Noi am mai fost, intre 1950 si 1953, comuna. Demersurile au inceput imediat dupa 1989, iar in 1996 localnicii nu s-au prezentat la vot pentru a protesta impotriva refuzului autoritatilor de a le aproba reinfiintarea. Acum sunt multumiti”, povesteste primarul din sieu, Maramures, Valentin Tuvene.Multumiti sunt si locuitorii din Rozavlea, de care a apartinut pana acum un an sieul. „Am acceptat ideea lor dupa ce am facut un calcul comparativ privind veniturile pe care le realizam din satul vecin si cheltuielile pe care le aveam acolo. In plus, am scapat si de o groaza de probleme referitoare la restituirea terenurilor”, explica primarul Gheorghe Visovan.Initiative de acest gen incoltesc si in imediata vecinatate a Bucurestiului, in satul Pipera, parte a comunei (ai carei conducatori o doresc oras) Voluntari. Altadata o localitate rurala obisnuita, Pipera s-a transformat azi intr-un orasel satelit al Bucurestiului, invadat de constructii luxoase. Cum cei mai multi locuitori au venituri peste medie si platesc impozite si taxe serioase, ar dori mai multa atentie din partea primariei, care a fost acuzata ca nu se ocupa de dezvoltarea infrastructurii si de curatenie. Astfel, in capul unora a incoltit ideea desprinderii de Voluntari, sub forma de comuna sau (daca vor fi indeplinite conditiile legale), chiar de oras. Pana in prezent, insa, nu au fost facuti pasi seriosi in aceasta directie, mai ales ca, din cate am putut afla, cei din Voluntari nu ar fi foarte multumiti cu aceasta separare.
Interesul poarta fesul
Dincolo de motivele obiective enuntate mai sus, in joc ar putea fi, insa, si alte tinte. Avalansa de comune noi din ultima vreme (98 vor aparea, de pilda, ca urmare a proiectelor de lege adoptate in sedinta de guvern de saptamana trecuta) ar putea avea drept scop cresterea sanselor partidului de guvernamant in campania electorala din 2004. Nu trebuie uitat ca, pana la organizarea de alegeri (care, in aceste cazuri, se vor suprapune cu cele ce vor avea loc in toata tara in iunie 2004), noile entitati administrativ-teritoriale vor fi conduse de un primar, un viceprimar si un secretar, toti numiti de prefect.”Acestia vor avea ca sarcina principala pregatirea alegerilor locale. Dincolo de aceasta componenta tehnica, exista si una pur politica: Guvernul urmareste sa capteze atentia opiniei publice cu tot felul de initiative si sa raspunda unor asteptari ale localnicilor, carora le va cumpara, in acest mod, voturile”, crede Eugen Nicolaescu, purtatorul de cuvant al Partidului National Liberal.Se stie ca, in cele mai multe cazuri, mediul rural e dominat de conservatorism, astfel incat se poate aprecia ca cei numiti au mari sanse sa fie alesi, chiar fara sa faca apel la metode ilegale sau imorale. Apoi, social-democratii se pot baza pe electoratul fidel de la tara, ceea ce inseamna o crestere aproape sigura a numarului de primari si de consilieri locali PSD. Din aceeasi categorie, a calculelor preelectorale, fac parte, considera Nicolaescu, si alte transformari, cum ar fi ridicarea unor comune la rangul de oras (peste 30 in ultimii doi ani) sau a unor orase la cel de municipiu. Ministrul delegat pentru administratie publica, Gabriel Oprea, spune, insa, ca „principalele motive pentru infiintarea unei comune sunt apropierea administratiei de cetatean si consideratiile de natura istorica”. In ceea ce priveste transformarea in oras, „aceasta se realizeaza in momentul in care comuna existenta a cunoscut o dezvoltare deosebita si indeplineste conditiile de dotari edilitare, populatie si institutii publice”.Deputatul PSD Maria Lazar, membru al Comisiei pentru Administratie Locala din Camera, spune ca ceea ce unii vad ca un proces rapid de schimbare a hartii se desfasoara, de fapt, intr-un ritm mult mai lent decat cel asteptat. „La inceputul mandatului, fostul ministru Octav Cozmanca a anuntat ca vor fi reinfiintate cel putin 1.000 de comune. Doar ca intocmirea dosarelor necesare a fost mai dificila decat s-a crezut. Probabil ca lista intocmita de curand de Guvern cu satele ce corespund acestei transformari va simplifica foarte mult procesul”, spune ea.Nu in ultimul rand, aparitia unor noi localitati inseamna un aparat birocratic suplimentar (consiliu local si politie, cel putin). Acesta necesita, in medie, 1,5 spre 2 miliarde de lei anual. Cheltuieli pe care se pare ca Guvernul nu le considera, insa, prea mari raportate la avantajele pe care ar putea sa i le aduca.

· 1996 – o propunere de transformare a unei comune in oras – respinsa.
· 1997 – doua comune infiintate, o propunere respinsa; doua comune ridicate la rangul de oras, o propunere respinsa.
· 1998 – o comuna infiintata; doua propuneri de transformare in oras respinse.
· 1999 – noua propuneri de infiintare a unor comune – respinse; un oras infiintat, o propunere respinsa.
· 2000 – doua comune infiintate, 24 de propuneri respinse; un oras infiintat, o propunere respinsa.
· 2001 – trei comune infiintate, cinci propuneri respinse; doua comune transformate in oras, doua propuneri respinse.
· 2002 – 38 din propunerile de infiintare a unor comune – aprobate, doar doua fiind respinse; s-a aprobat transformarea a cinci comune in oras, alte trei propuneri – respinse.
· 2003 – 106 din initiativele de infiintare a unor comune – aprobate (98 au trecut prin Guvern); 27 de comune vor deveni orase (25 de proiecte vor ajunge in scurt timp la Parlament).

Cum se mai putea schimba harta
· 1998 – Un grup de 51 de deputati au propus reinfiintarea unor judete desfiintate dupa Al Doilea Razboi Mondial. Desi primise un prim aviz pozitiv, initiativa a fost casata la finalul mandatului.
· 2003 – 11 deputati, in mare parte alesi pe listele PRM, au propus reorganizarea centrului Romaniei: judetul Covasna urma sa fie desfiintat si inglobat in Brasov, judetul Harghita urma sa fie botezat Giurgeu-Ciuc, cu resedinta la Toplita, iar nou-infiintatul judet Tarnava urma sa fie condus de la Sighisoara. Initiativa a fost respinsa de deputati.