Compensații de peste 1,2 miliarde de euro în Justiție. Statul plătește pentru așa-zise discriminări salariale

Între 2020 și 2024, statul român a achitat peste 1,2 miliarde de euro personalului din Justiție, sub formă de compensații financiare acordate pentru presupuse discriminări salariale.

Această sumă reprezintă doar o parte a plăților efectuate personalului din Justiție, fiind calculată pe baza datelor furnizate de trei instituții majore: Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Ministerul Justiției. Nu include, însă, sumele gestionate de Consiliul Superior al Magistraturii, care au urmat aceeași direcție.

Banii publici alimentează sporuri și indexări în Justiție

Publicația RiseProject scrie că mecanismul prin care magistrații obțin aceste compensații este bine cunoscut. Periodic, aceștia invocă discriminări salariale generate de legislația în vigoare, acționează statul în instanță și câștigă majorări consistente ale propriilor venituri.

Potrivit sursei menționate, acest mecanism rezultă în câștiguri individuale de ordinul sutelor de mii de euro, într-un sistem considerat de mulți dintre colegii lor drept un abuz de putere.

Deși fenomenul are un impact financiar masiv și generează automat majorarea pensiilor speciale – care sunt calculate ca procent din salariile aflate în plată – el rămâne puțin cunoscut publicului larg. În timp ce pensiile speciale sunt dezbătute frecvent, subiectul salariilor majorate prin decizii proprii în Justiție rămâne ignorat în mare parte de societate, potrivit publicației menționate.

Spectrul beneficiarilor acestor practici este larg

Spectrul beneficiarilor acestor practici este larg, reunind figuri cunoscute și adesea controversate din sistemul judiciar. Printre aceștia se numără atât Lia Savonea, viitoarea președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), cât și Cristi Danileț, exclus din magistratură în 2022 chiar cu votul Liei Savonea. Deși în mod normal se află în tabere opuse, în ceea ce privește obținerea de beneficii salariale, rivalitățile dispar.

Un exemplu concret este oferit chiar de Cristi Danileț, care, în 2021, deși încasa deja un salariu anual de 45.000 de euro, a dat în judecată Tribunalul Cluj pentru a obține un spor de confidențialitate de 25%. Motivul invocat a fost că și alte categorii bugetare beneficiau de acest spor, iar magistrații, deși gestionau informații clasificate, erau excluși. Instanța a respins cererea, argumentând că respectivii magistrați primeau deja un spor de 5% cu același scop și nu puteau beneficia de o dublare sub același titlu.

Într-un alt proces, încă pe rol, Danileț solicită plata retroactivă a unei indexări salariale de circa 40% pentru perioada 2018–2022, deși este pensionar din ianuarie 2024. Dacă va câștiga acest proces, va putea cere majorarea corespunzătoare a pensiei sale, aflate deja în plată și declarate la o valoare de 23.000 de lei.