Bursa de Valori București (BVB) a dat startul unui proiect de guvernanță corporativă, realizat împreună cu BERD, care și cofinanțează proiectul. Denumit „Revizuirea și implementarea Codului de guvernanță corporativă din România”, proiectul va fi pus în aplicare de un consorțiu condus de Nestor Advisors, în parteneriat cu NNDKP România și SC Concept SRL, reprezentat de Aurelian Dochia.
Consorțiul va oferi servicii de revizuire a practicilor de guvernanță corporativă (GC) ale companiilor listate, inclusiv prin compararea practicilor cu cele din țările similare ca nivel de dezvoltare. De asemenea, vor fi elaborate propuneri pentru piața noastră, în ideea de a crește utilizarea guvernanței corporative.
De altfel, o problemă importantă pentru multe companii listate la BVB, mai ales pentru cele din categoriile inferioare (listate mai mult sau mai puțin forțat), este înțelegerea practicilor în sine și a elementelor pozitive din GC. În timp ce mulți acționari majoritari sunt încă deranjați de transparența la care obligă listarea la bursă și regulile GC (motiv pentru care mulți refuză listarea), cei care înțeleg văd avantajele ce derivă din interesul ridicat al investitorilor și care se traduce prin cerere pentru titlurile proprii.

Indice de guvernanță corporativă
O altă parte a proiectului va presupune „dezvoltarea unei metodologii pentru evaluarea practicilor de GC, pentru monitorizarea practicilor de raportare și revizuirea calității declarațiilor de conformitate și procesarea informațiilor oferite de către companiile listate“.
Din nou, nu va fi deloc ușor să convingă societățile care nu sunt interesate de GC să adopte și să pună în practică regulile de transparență și conformitate. Mai mult, BVB va trebui să își rezolve problemele legate de clarificarea situației Rasdaq, pe care o cere deja și Comisia Europeană. Fără a avea o legătură directă cu proiectul, situația companiilor de pe piața Rasdaq, companii care nu respectă regulile GC și nici nu sunt obligate realmente să le respecte, pot fi „arătate cu degetul“ de către societăți care nu vor să fie transparente. De altfel, un alt rol al proiectului este de a „revizui cadrul de GC din România pentru a se asigura că nu există principii contradictorii“ și va face noi propuneri pentru alinierea la standardele internaționale. În aceeași idee va fi creat și un indice BVB de Guvernanță Corporativă, ca și metodologia de includere a companiilor în indice. Indicele va avea menirea de a scoate în evidență companiile care folosesc cele mai înalte standarde de GC. Din nou, principalul câștig va fi atenția ridicată a investitorilor asupra companiilor respective.

Schimbări majore în perioada următoare
O primă dificultate pentru companiile din proiect va fi convingerea societăților de stat să respecte toate regulile de GC. În această perioadă se desfășoară oferta inițială a Nuclearelectrica, iar în caz de succes va ajunge la cota BVB în aproximativ o lună. Anul acesta și anul viitor mai sunt așteptate câteva companii, precum Romgaz, Hidroelectrica, Electrica, Tarom. Companii mari și recunoscute pentru modul în care reușesc să țină în sertar contracte mai puțin favorabile pentru acționari. Desigur, transparența este unul dintre principalele motive pentru care se cere, de către instituțiile internaționale, privatizarea parțială prin listare, dar simpla tranzacționare la BVB nu înseamnă automat și acceptarea tuturor regulilor de GC.
Între timp, pe sistemul alternativ de tranzacționare (ATS) de la BVB a intrat la și Transilvania Leasing (simbol TSLA, prima societate de profil de la bursă. Compania are în plan lansarea, într-un termen de un an, a unei emisiuni de obligațiuni în valoare de „cel puțin 10 milioane euro“. După care intenționează să opereze și o majorare de capital și să lanseze o ofertă publică inițială pe piața principală a BVB. TSLA nu se grăbește cu oferta inițială, deoarece „așteaptă o cerere mai mare din partea investitorilor pentru acțiuni în general“, după cum spune Ioan Manea, directorul general al companiei.
Piața de capital trece oricum prin schimbări relativ majore. Inclusiv numărul intermediarilor scade semnificativ, ultimul ieșit din piață fiind Fairwind Securities, brokerul controlat de Dinu Patriciu. În 2008, anul începerii crizei, numărul de intermediari se ridica la 76, iar în prezent a coborât până la 47. Numărul societăților emitente a reușit să crească ușor, de la 68, în 2008, până la 80 în prezent. Din păcate, piața din România nu reușește nici să ajungă la statutul de „piață de frontieră“, pentru aceasta are nevoie de listarea Romgaz.

BVB dorește să îmbunătă-țeas­că mediul de guvernanță corporativă din România, de aceea a abordat Legal Transition Team din cadrul BERD.
Comunicat BVB

80 de companii emitente pe piața principală a BVB vor fi analizate minuțios în cadrul proiectului de guvernanță corporativă

10 mil. de euro vrea să obțină Transilvania Leasing prin emisiune de obligațiuni într-un an de la listarea pe sistemul ATS de la BVB