Combaterea evaziunii ar rezolva lipsurile bugetare

Economia subterană văduvește Produsul Intern Brut cu 40 miliarde euro în fiecare an, conform calculelor Comisiei Europene, sumă care se traduce în pierderi de 10-15 miliarde euro pentru bugetul statului.

Una dintre problemele cele mai mari ale economiei noastre este evaziunea fiscală. Fie economie neagră, fie gri, evaziunea este o componentă inexorabilă a fiecărei economii, cu o parte a populației supraviețuind de pe urma ei. Dar, atunci când dimensiunea eco­nomiei subterane depășește 10%-15% din PIB, devine o piatră de moară la gâtul PIB. Mai mult, am putea spune că mai arată un lucru: că economia „reală“ este incapabilă să susțină toată populația, iar aici avem o legătură directă cu nivelul taxelor și impozitelor. Un studiu al Comisiei Europene, Moneyval, indică un nivel al economiei subterane de 30% în România anului 2011, nivel redus până la 28,4%, anul trecut.

Teoretic, avem de-a face cu pierderi de 40 de miliarde de euro generate de fraude economice și evaziune fiscală. O sumă imensă, care se traduce și prin pierderi de cel puţin 10-15 miliarde euro și pentru bugetul de stat. Adică sume care ar acoperi micșorări semnificative de taxe și impozite, nu doar un 5% din CAS, pentru care se discută de parcă ar fi 30%. Numărul fraudelor s-a ridicat, în 2012, la 41.820, în ușoară creștere față de anul anterior, în timp ce numărul cazurilor de evaziune fiscală s-a situat la 25.586, în scădere cu aproximativ 15%. Probleme cu contrabanda de frontieră sunt exacerbate și de faptul că România are granițe cu trei state din afara Uniunii Europene. Numai din contrabanda cu țigări este estimată o pagubă la buget de aproximativ 400 milioane euro. Numărul cazurilor de contrabandă depistate a și urcat ușor până la 2.714.

Taxe mari, evaziune mare

Cifrele calculate de Comisia Europeană diferă destul de mult de cele ale Consiliului Fiscal, de exemplu, care vede economia subterană pe la 20% din PIB sau chiar mai mică. Diferența ar putea fi, totuși, dată de calcularea banilor care se întorc în economie, deși sunt obținuți pe căi ilegale, inițial. Cum ar fi un angajat fără forme legale care își cheltuie banii în supermarket, ceea ce înseamnă că aproape un sfert se întoarce în buget sub formă de TVA. Acest exemplu este întâlnit în foarte multe cazuri legate de evaziune în sectorul contribuțiilor sociale și impozitului pe venit/profit, unde oamenii și companiile evită o parte a taxelor, dar le respectă pe cele pe proprietate și TVA. Cu alte cuvinte, vorbim de o economie gri, unde pierderea nu este integrală pentru bugetul de stat sau pentru PIB și, de multe ori, vorbim de o evaziune provocată de necesitatea supraviețuirii. Adică, zona care va renunța rapid la orice formă ilegalitate în momentul în care nivelul taxelor și impozitelor ar fi suportabil.

Un exemplu facil este chiar contrabanda la țigări. Un pachet de țigări costă, la noi, între 13 și 15 lei, în timp ce unul de contrabandă este 7-10 lei. Diferența nici măcar nu este foarte mare pentru consumatori (20%-30%), însă pentru buget este imensă. Pentru că accizarea țigaretelor este de peste 80% din prețul final al produsului. Cum ar veni, un pachet de țigări din Republica Moldova sau Ucraina, cumpărat cu taxele locale aferente la care se adaugă transportul, șpaga pentru foarte mulți oameni și profitul pentru distribuitori, tot este mai ieftin decât un pachet de țigări din România, care are preț reglementat, însă este accizat enorm de mult. Un alt indicator al sănătății economiei este numărul de companii care se închid. Conform ONRC, în primele cinci luni ale acestui an, numărul firmelor intrate în insolvență a coborât cu 13,5% față de aceeași perioadă din 2013, până la 11.030 firme. Numărul de firme dizolvate s-a diminuat cu 26%, până la 7.531, iar cel al societăților cu activitatea suspendată a coborât cu 29,5%, până la 7.546. „Deși în cifre lucrurile par să se îndrepte spre bine, oamenii de afaceri sunt sceptici, iar anii de criză și-au pus în mod semnificativ amprenta asupra modului în care aceștia iau decizii și acționează în contextul încheierii de tranzacții comerciale“, spune Dragoș Cabat, managing partner la RisCo. Pe de altă parte, este posibil să vedem o diminuare sensibilă a insolvențelor în a doua parte a anului și datorită intrării în vigoare a noii legi din domeniu, care nu mai permite utilizarea protecției împotriva creditorilor pentru evitarea achitării impozitelor sau împrumuturilor.

Desigur, numărul insolvențelor și dizolvărilor mai este legat și de evaziune, mai exact cea cu importuri/exporuturi fictive, realizate pentru recuperarea TVA. O zonă pe care ANAF ar trebui să o curețe și care ar aduce miliarde de euro anual la buget.

Deși multe dintre firme și-au crescut cifra de afaceri în ultimul an, profitabilitatea nu s-a îmbunătățit pentru majoritatea, în special din cauza greutăților de încasare a facturilor.
Dragoș Cabat, managing partner Risco

40 miliarde euro este suma pe care o pierde anual PIB-ul României din cauza evaziunii fiscale, conform calculelor Comisiei Europene din raportul Moneyval