Numărul insolvențelor din Europa Centrală Est este în creștere în 2024
Ungaria a raportat cea mai accentuată scădere (-25,5%), Slovenia – cea mai mare creștere (+32,4%), în timp ce România a înregistrat o creștere de 9,4% a numărului de insolvențe anul trecut
Coface publică raportul anual privind situația insolvențelor în Europa Centrală și de Est (ECE), care relevă o imagine contradictorie: în timp ce creșterea economică a revenit în 2024, stabilitatea companiilor a continuat să se deterioreze. În ciuda scăderii inflației și a unei reveniri a PIB-ului, ratele de insolvență au crescut în majoritatea țărilor din regiune.
Regiunea ECE a înregistrat o creștere medie a PIB-ului de 2,6% în 2024, o îmbunătățire semnificativă față de 0,8% în 2023. Redresarea a fost determinată de scăderea inflației, creșterea salariilor reale și un consum privat puternic, în special în Polonia, Ungaria și România. Inflația a scăzut la 4,6% în 2024, de la 11,2% în anul precedent, datorită scăderii prețurilor la energie și îmbunătățirii condițiilor pe lanțul de aprovizionare.
Cu toate acestea, relansarea economică nu s-a tradus în reziliența companiilor. Numărul insolvențelor a scăzut la nivel regional cu 9%, de la 50.248 în 2023 la 45.938 în 2024, dar scăderea este înșelătoare. Modificările de reglementare din Ungaria au distorsionat cifrele. Dacă se exclude Ungaria, procedurile de insolvență au crescut de fapt de la 29.771 în 2023 la 30.680 în 2024 (+3%), ceea ce evidențiază fragilitatea persistentă din peisajul întreprinderilor din regiune.
„După turbulențele din 2023, indicatorii macroeconomici au sugerat o ameliorare. Dar multe companii, în special cele din industria prelucrătoare și transporturi, absorbiseră deja prea multe șocuri”, a declarat Mateusz Dadej, Regional Economist Coface Central & Eastern Europe. „Creșterea numărului de insolvențe reflectă probleme structurale mai profunde și impactul întârziat al crizelor anterioare.”
Țările prezintă o dinamică mixtă a insolvențelor în 2024
Ungaria a înregistrat cea mai accentuată scădere (-25,5%) ca urmare a normalizării procedurilor juridice după o creștere temporară în 2022, în timp ce Serbia și Bulgaria au înregistrat, de asemenea, scăderi (-12,1% și, respectiv, -5,7%), reflectând condiții macroeconomice mai stabile. În schimb, insolvențele au crescut semnificativ în Slovenia (+32,4%), Letonia (+24,6%), Estonia (+10,2%) și Croația (+7,3%), ca urmare a cererii interne scăzute, a creșterii costurilor și a provocărilor structurale, în special în construcții și comerț.
România a înregistrat, de asemenea, o creștere notabilă de 9,4%, în special în rândul companiilor medii și mari, pe fondul inflației ridicate și a dezechilibrelor fiscale. Polonia a raportat o creștere cu 19% a insolvențelor, în mare parte din cauza adoptării permanente a procedurilor de restructurare din perioada pandemiei, utilizate acum pe scară largă pentru gestionarea problemelor de lichidități. Între timp, Cehia (+1,9%) și Slovacia (-3,5%) au înregistrat tendințe relativ stabile, iar Lituania a rămas stabilă față de 2023 (-1%), insolvențele fiind concentrate în construcții și comerțului cu amănuntul.
Transporturile, industria prelucrătoare și construcțiile
Mai multe industrii-cheie au fost vulnerabile în mod special. Sectorul transporturilor s-a confruntat cu scăderea volumelor de transport și cu presiuni persistente asupra costurilor. Industria prelucrătoare s-a confruntat cu scăderea volumului de comenzi și cu lipsa forței de muncă, în timp ce sectorul construcțiilor a fost afectat de creșterea ratelor dobânzilor și de scăderea investițiilor, în special în proiectele rezidențiale. Aceste sectoare au înregistrat creșteri peste medie ale ratelor de insolvență.
Perspective pentru 2025 sunt investițiile și optimism prudent
Mateusz Dadej a sugerat că este de așteptat o îmbunătățire modestă a tendințelor în materie de insolvență pentru 2025. Potrivit acestuia, eliberarea fondurilor europene întârziate și redresarea consumului gospodăriilor ar putea juca un rol esențial.
„Ne așteptăm la o îmbunătățire modestă a tendințelor în materie de insolvență pentru 2025”, a declarat Mateusz Dadej. Eliberarea fondurilor UE întârziate și o redresare a consumului gospodăriilor vor fi esențiale. Cu toate acestea, condițiile de creditare stricte și incertitudinile comerciale globale – în special escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA și UE – prezintă un risc substanțial de scădere a scenariului nostru.”
Jarek Jaworski, CEO Coface CEE, a subliniat că raportul Coface analizează cum mediul juridic, economic și riscurile geopolitice influențează insolvențele în ECE.
„Raportul Coface oferă o analiză cuprinzătoare a modului în care cadrele juridice, condițiile economice și riscurile geopolitice modelează dinamica insolvențelor în regiunea ECE”, a adăugat Jarek Jaworski, CEO Coface Central & Eastern Europe. „Deși creșterea a revenit, multe companii au rămas în modul de supraviețuire. Investițiile susținute și claritatea politicilor vor fi esențiale pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.”
Matei Mihailescu, Business Information Services Director Coface CEE, a remarcat că rezultatele studiului arată o realitate esențială: insolvențele nu apar brusc, ci sunt precedate de semnale timpurii.
„Concluziile acestui studiu evidențiază o realitate crucială: insolvențele nu apar peste noapte. Majoritatea companiilor care au intrat în insolvență în 2024 au prezentat semnale timpurii în acest sens. Deși aceste constatări reflectă o expunere semnificativă la risc, ele subliniază, totodată, valoarea informațiilor predictive. Companiile care monitorizează activ indicatorii financiari sunt mai bine pregătite să ajusteze termenii contractelor și să ia decizii informate înainte ca riscurile să se materializeze, obținând într-un final un avantaj”, susține Matei Mihailescu, Business Information Services Director Coface CEE Region.
