Codul Muncii 2025. Toți angajații trebuie să știe. Angajatorul NU vă poate obliga la locul de muncă. Legea nu permite

În cadrul raporturilor de muncă, definirea clară a atribuțiilor fiecărui angajat joacă un rol esențial în desfășurarea unei activități previzibile și echitabile. Cu toate acestea, în practică apar frecvent situații în care angajaților li se solicită să îndeplinească activități care nu sunt menționate în fișa postului, ridicând semne de întrebare privind legalitatea acestor cerințe.

Fișa postului este documentul care descrie atribuțiile, responsabilitățile și competențele asociate funcției ocupate de salariat la locul de muncă. Aceasta este elaborată de angajator, se anexează de regulă la contractul individual de muncă și trebuie comunicată angajatului la momentul angajării sau ori de câte ori intervine o modificare a felului muncii. Scopul principal al fișei postului este de a contura un cadru clar al sarcinilor pe care salariatul trebuie să le îndeplinească, în concordanță cu funcția sa, cu pregătirea profesională și cu obiectivele instituției.

Atribuțiile suplimentare la locul de muncă trebuie să respecte legea

Potrivit Codului muncii, angajatorul are obligația legală de a informa angajatul, în scris, cu privire la funcția ocupată și atribuțiile postului. Această informare se concretizează, de regulă, prin predarea și semnarea fișei postului. Lipsa acesteia, sau existența unei versiuni vagi sau incomplete, poate crea premisele apariției unor abuzuri sau confuzii în ceea ce privește sarcinile de serviciu, conform Legal Badger.

Codul muncii prevede că angajatorul are dreptul de a organiza activitatea unității și de a stabili atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea cadrului legal și a statutelor profesionale. Atribuțiile trebuie să fie în acord cu funcția stabilită prin contractul individual de muncă și cu cele detaliate în fișa postului.

Nu este permis ca angajatorul să impună sarcini care depășesc atribuțiile normale ale funcției, mai ales dacă acestea presupun un efort suplimentar semnificativ, modifică natura muncii sau sunt incompatibile cu pregătirea profesională a salariatului.

Există excepții temporare reglementate legal

Orice modificare a atribuțiilor prevăzute în fișa postului intră sub incidența regimului juridic al modificării contractului individual de muncă. Acest lucru presupune acordul scris al ambelor părți, exprimat printr-un act adițional. În lipsa unui astfel de acord, angajatorul nu poate schimba natura muncii, indiferent de motivele invocate.

Există, totuși, excepții temporare reglementate legal, precum delegarea sau detașarea, care permit modificarea temporară a locului sau felului muncii fără acordul salariatului. Aceste situații sunt însă limitate în timp și reglementate strict de lege, neputând fi utilizate ca metode ocolitoare pentru modificarea contractului individual de muncă.

În practică, unii angajatori introduc în fișa postului formulări generale, de tipul „alte sarcini trasate de conducere”. Chiar dacă aceste mențiuni par să ofere o marjă de manevră, ele nu scutesc angajatorul de obligația de a respecta proporționalitatea și caracterul rezonabil al atribuțiilor suplimentare delegate.

Dacă aceste ajustări nu sunt făcute, situația poate fi considerată abuzivă

În cazul în care unui salariat i se solicită în mod constant să îndeplinească sarcini care nu sunt menționate în fișa postului și care nu au legătură directă cu funcția ocupată, acesta are dreptul să solicite clarificări scrise și, dacă este cazul, actualizarea fișei postului printr-un act adițional. Dacă aceste ajustări nu sunt făcute, iar atribuțiile impuse sunt repetate și nejustificate, situația poate fi considerată abuzivă.

În astfel de cazuri, salariatul are dreptul legal să refuze îndeplinirea acestor atribuții fără a risca sancțiuni disciplinare. De asemenea, se poate adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă sau instanței de judecată pentru a solicita constatarea încălcării drepturilor sale.