"Verbul a iubi se conjugă cu dificultate: trecutul nu este simplu, prezentul este numai la indicativ, iar viitorul este întotdeauna la modul condiţional", credea poetul francez Jean Cocteau. Sigur, nu la miliardari şi la divorțuri se gândea Cocteau când spunea asta.
Dar dacă urmăriți ştirile despre soți care nu se mai iubesc – mulți dintre ei cu faimă, bani sau putere, şi care vor să-şi împartă chiar şi bateriile de la chiuvetă, îi dați dreptate şi riscați să nu vă mai căsătoriți vreodată. Numai în ultimul an au trecut pe la tribunal, să pună capăt mariajului, Irinel Columbeanu, Călin Popescu Tăriceanu, Remus Truică, dar şi finanțatorul dinamovist Cristi Borcea (cu o avere estimată, în Top 300 Capital ediția 2010, la 70-80 milioane euro) şi cel al CFR Cluj, Arpad Paszkany (57-60 milioane euro, avere în 2010).
Și dacă ieşim din zona mediatizărilor din tabloide şi emisiuni de divertisment şi intrăm în cea a antreprenorilor discreți din România, despre care nu ştiți aproape nimic, găsim şi alte exemple. A divorțat, de exemplu, şi proprietarul Romstal, Enrico Perrini (210-220 milioane euro, avere în 2010), Augustin Pleșea (22-24 milioane euro, în 2010), fondatorul businessului Cargus, pe care l-a vândut celor de la DHL, iar ultimul intrat în rândul magnaților divorțați este Gabriel (Puiu) Popoviciu, cunoscut în special pentru proiectul Băneasa şi care are o avere de peste 100 de milioane de euro.
Plasa de siguranță
Și probabil că lista se va lungi în următoarele luni, dacă ținem cont de modificările din actualul cod civil, pe care, după ce-l vor fi citit, românii bogați dornici să-şi ia/schimbe partenerii de viață vor scăpa de grija risipirii averii pe care o au şi vor privi cu alți ochi căsătoria sau divorțul. Pentru că dincolo de speculațiile tabloidelor despre motivele despărțirii, există o întrebare care priveşte mediul de business. Ce se va întâmpla cu afacerile lor? Vor reuşi foştii soți sau fostele soții să-şi păstreze statutul şi influența în business şi după divorț?
Separarea afacerilor şi bunurilor familiei antrenează, inevitabil, „discuții şi neînțelegeri, şi un contract prenupțial, de pildă, ar elimina neplăcerile create de împărțirea banilor“. Declarația îi aparține protagonistei primului divorț sonor din lumea afacerilor, Camelia Șucu. În urma despărțirii de omul de afaceri Dan Șucu (în 2006), alături de care a clădit retailerul de mobilă Mobexpert, Camelia s-a ales în conturi, pentru circa 40% din business, cu 37,5 milioane de euro.
„Noi n-am făcut partaj, am împărțit acțiunile“, ține ea să precizeze şi se declară mulțumită că separarea a fost un succes nu doar material (tranzacția s-a făcut la o valoare apropiată de cea estimată în due diligence), ci şi moral: „Am negociat şi nu a trebuit să târâm prin tribunale munca de 15 ani a mea, a lui Dan, şi a multor oameni care au contribuit“. Iar o parte din banii obținuți au fost punctul de plecare pentru o serie de alte decizii de business.
Și Amalia Năstase îşi doreşte să-i fie recunoscut statutul de femeie de afaceri, iar reuşita ei în business să nu mai fie pusă doar pe seama faptului că a fost soția lui Ilie Năstase. Recunoaşte că numele i-a făcut „intrări“ în lumea diplomatică sau de afaceri, dar şi Ilie Năstase – cel mai celebru tenisman român -, a început să fie pomenit în mediul de business abia după căsătoria cu Amalia. Combinația era una câştigătoare: el venea cu notorietatea şi cu banii, iar ea, cu teoria (absolvise Științele Economice).
  Dar după ce s-a implicat în majoritatea businessurilor deținute de Năstase înaintea căsătoriei, Amalia a făcut şi separat investiții: printre altele, deține jumătate din firma de PR şi evenimente Eventures şi este coproprietară a firmei High ­Fashion Concept, care deține multibrandul de lux Victoria 46. „Poate fi o poliță de asigurare, dar era uşor de demonstrat care sunt bunurile tale şi până acum“, se limitează să comenteze Amalia Năstase, întrebată dacă existența noilor modificări din Codul civil ar fi influențat în vreun fel separarea sa de Ilie Năstase.
Nou cod, pro-averilor milionarilor
Avocații sunt de acord că prin „buna în­țelegere“ se poate împărți orice. Im­por­tant este să se poată dovedi contri­buția fiecăruia la dobândirea bunurilor, pentru că posibilitățile de a partaja sunt practic nelimitate: un soț primeşte bunurile, celălalt, banii; unul primeşte proprietăți imobiliare şi sume de bani, celălalt, participațiile; bunurile sunt vândute, iar sumele de bani sunt împărțite între soți etc.
Și totuşi, cei care au acțiuni de divorț și partaj pe rol, depuse înainte de intrarea în vigoare a modificărilor, ar fi mai avantajați să renunțe la acestea pentru a se judeca pe noul cod civil? „Da“, răspune scurt Gheorghe Piperea, de la casa de avocatură Piperea şi Asociații, dar atrage atenția că „o eventuală renunțare la cererea deja depusă, urmată de una nouă, în ideea de a beneficia de noile reguli, mai favorabile, poate fi o fraudă la lege sau un abuz de drept“.
Totuşi, dacă ambele părți sunt de acord, se poate retrage cererea de divorț, care nu poate fi soluționată pe vechiul cod prin acordul părților atunci când există copii minori; noul cod permite însă acest lucru, dacă există un acord clar în privința încredințării copiilor. Pe de altă parte, hotărârile judecătorești în acest sens, date anterior intrării în vigoare a noului cod, vor putea fi modificate. „Dacă împrejurările s-au schimbat, instanța poate modifica măsurile dispuse conform vechiului cod“, spune Pipera.
Pentru cei care au procese pe rol este mai avantajos să renunțe la acestea, dacă se pot înțelege cu fostul partener de viață în ceea ce privește custodia copiilor și partajarea bunurilor, completează avocata Cristina Vedel, de la Pop Pepa. „Această înțelegere trebuie materializată printr-un act juridic, mai precis, printr-un act încheiat de soți în formă autentică, în fața notarului“, detaliază ea. De asemenea, „poate fi mai avantajos să renunți la acțiunea de divorț dacă unul din soți dorește să facă o investiție şi atunci are interesul de a introduce o nouă acţiune în condiţiile în care divorţul produce efecte cu privire la bunuri de la data introducerii acţiunii şi nu de la data la care hotărârea rămâne irevocabilă“, arată Cristina Vedel o altă modificare importantă din noul cod civil.
Când vine vorba de custodia copiilor, noul cod permite divorţul în faţa notarului chiar dacă familia care se de­stramă are copii minori.
Condiţia este ca divorţul „să se facă prin acordul soţilor, iar aceştia să convină asupra tuturor aspectelor referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divorţ, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învățătură şi pregătire profesională a copiilor etc“, confirmă Gheorghe Piperea. O altă „mo­­di­ficare-surpriză“ de care vorbesc avo­cații este continuarea acțiunii de divorț de către moştenitorii soțului decedat, dacă de desfacerea căsătoriei se face vinovat cel rămas în viață. Cu alte cuvinte – parafrazând o veche vorbă românească – „nici pe cine laşi să moară, nu te lasă să trăieşti“.

Divorțul produce efecte cu privire la bunuri de la data introducerii acțiunii și nu de la data la care hotărârea devine irevocabilă. Cristina Vedel, avocat

Dacă împrejurările s-au schimbat, instanța poate modifica măsurile dispuse conform vechiului cod. Gheorghe Piperea, avocat

Bunurile se pot împărți din timpul căsătoriei
După 147 de ani, avem un nou cod civil. Cei doi avocați consultați de revista Capital au explicat care sunt noutățile pe care le aduce codul care a intrat în vigoare la 1 octombrie:­­

– Soțul care este vinovat de desfacerea unei căsătorii ce a durat minimum 20 de ani tre­buie să-i plătească un fel de pensie ali­mentară fostului partener, până când acesta din urmă se recăsătorește sau ajunge să traiască la acelaşi nivel ca în timpul căsătoriei;
– Contractul prenupțial este recunoscut de statul român; fiecare soț este proprietar exclu­siv al bunurilor dobândite înaintea că­să­toriei și a datoriilor, dar și a celor obținute în nume propriu, în timpul căsătoriei;
– Divorțul se poate pronunța şi la notar. Ca regulă generală, părinții care divorțează obțin custodia comună a copiilor lor; de altfel, încă din timpul căsătoriei, se pot împărți bunurile;
– Este reglementată juridic calitatea de con­cubin; orice cuplu poate face împăr­țirea bunurilor, dacă se dovedeşte faptul că relația a fost una de durată. De ase­menea, logodna nu mai are o valoare pur simbolică – logodnicul părăsit înainte de altar îi poate cere celuilalt despăgubiri în instanță.