Metroul din Cluj, blocat între promisiuni și realitate. Un an de impas și bani avansați, fără progres real
Un an de la emiterea ordinului de începere pentru metroul clujean, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură ale României, găsește lucrările în impas și administrația locală sub asediul criticilor. Investiția de aproape 2 miliarde de euro (fără TVA), anunțată cu fast politic în vara trecută, riscă să rămână o promisiune pe hârtie, acuză Asociația Pro Infrastructură.
După o ceremonie electorală cu fast, organizată la „prima lopată” în iunie, proiectul metroului se lovește de obstacole majore: nu există finanțare asigurată, proiectul tehnic nu este finalizat, iar autorizația de construire întârzie. Totuși, Primăria Cluj-Napoca a achitat deja un avans substanțial, de 232 milioane de euro către antreprenorul Gülermak, bani proveniți din fonduri guvernamentale.
Restul de peste 1,5 miliarde de euro încă nu are surse clare de finanțare, iar perspectivele sunt incerte, în contextul în care bugetul Programului Transport este aproape epuizat de alte proiecte mari.
Magistrala de metrou a fost eliminată de pe lista proiectelor finanțate din PNRR și trecută teoretic pe Programul Transport, însă fără ca autoritățile locale să fi depus măcar cererea de finanțare, arată API. Din fondurile europene alocate la nivel național, doar linia M4 din București are contract de finanțare semnat, iar alte proiecte din țară deja concurează pentru sumele rămase.
Primele echipamente, blocate în depozite
Progresul din teren este aproape inexistent. Compania Gülermak a achiziționat două utilaje de forat tuneluri (TBM), însă acestea zac neasamblate, fără acces la utilități și fără ca fabrica de elemente prefabricate necesare construcției să fie operațională. În acest timp, discuțiile publice sunt dominate de o problemă minoră: un zid de piloți forați la organizarea de șantier.
Asociația Pro Infrastructură atrage atenția și asupra posibilelor conflicte de interese între supervizorii angajați, firmele Systra și Metrans, care au elaborat și studiul de fezabilitate ce stă acum la baza blocajelor tehnice. API solicită public transparență, acces la ședințele de progres și contractarea unui manager independent care să reprezinte interesele orașului în raport cu antreprenorii.
Semnale de alarmă privind capacitatea administrației
Asociația Pro Infrastructură acuză lipsa de viziune și capacitate administrativă a Primăriei Cluj-Napoca în gestionarea marilor investiții: metroul, trenul metropolitan și centura de sud a orașului.
„Ni se pare că suntem luați de proști”, spun reprezentanții asociației, subliniind că, dincolo de promisiuni, lipsesc deciziile concrete, documentația și acțiunile efective.
Metroul clujean rămâne, la acest moment, mai degrabă un proiect încremenit în faza de promisiuni, cu riscul de a deveni un nou exemplu de „șantier etern” al României. Pentru a evita acest scenariu, experții cer implicare, profesionalism și, mai ales, transparență din partea tuturor actorilor implicați.
