Raportul Comisiei Europene cu privire la progresele facute de Rominia, pe drumul integrarii, i anul 2000, aduce o serie de precizari importante pentru itelegerea decalajelor existente itre tara noastra si celelalte tari i tranzitie, i privinta ritmului de crestere. Un deziderat general al asociatiilor oamenilor de afaceri, camerelor de comert, sindicatelor, i ultimii zece ani, a fost elaborarea unei strategii de dezvoltare a industriei, care sa orienteze politicile de investitii, comerciale, fiscale si de restructurare a fortei de munca. S-a crezut ca rezolvarea o va aduce Strategia Nationala de Dezvoltare Economica pe Termen Mediu si chiar au fost elaborate numeroase variante de relansare a industriei i comisiile de specialisti care au pregatit strategia. Totusi, spre surprinderea generala, nici una dintre variante nu si-a gasit locul i varianta finala trimisa la Bruxelles.
Explicatiile oficiale date i acel moment au fost ca nu se pot include i strategie indicatori cantitativi, esalonati i timp, pe subramuri, pentru ca i economia de piata exista autonomia itreprinderii, iar la nivel macro se produce autoreglarea. Constatam astazi, cu amaraciune, ca asemenea argumente erau de circumstanta, reflectind lipsa unei angajari reale i restructurarea economiei. Iata declaratia Comisiei Europene asupra Rominiei, la sfirsitul anului 2000 : „Nu exista ica nici o politica industriala, nici la nivel national, nici la nivel de ramura. Propunerile relative la industrie din Planul de Actiune sunt foarte generale si ambitioase, dar de fapt, iesite din grafic.”
O posibila explicatie pentru asemenea calificative ar fi ca expertii comunitari care au participat la elaborarea Strategiei nu sunt aceiasi cu cei care au elaborat Raportul anual Rominia 2000. intotdeauna cind rezultatele sunt sub asteptari, ni se va spune ca strategia ne apartine. Adevarul este ca obiectivele din Planul de actiune privesc exclusiv convergenta spre structurile UE, din munca celor peste 1.000 de specialisti angrenati i elaborarea strategiei fiind alese numai aspectele ce interesau expansiunea spre Est.
De fapt, rezultatele iregistrate i industrie pe primele noua luni din acest an nu sunt tocmai proaste. Comparativ cu primele trei trimestre din 1999, productia industriala a crescut i acest an cu 7,8% pe ansamblu, cu ritmuri diferentiate pe sectoare: i industria energetica cresterea a fost cu 12%, i industria extractiva cu 8,3%, iar i industria prelucratoare cu 7,2%. Exporturile au devansat cu mult cresterea productiei industriale, rata de crestere a acestora pe primele opt luni din acest an fiind de 25,4%. Catre pietele externe s-au idreptat 66,2% din livrarile de bunuri de folosinta idelungata, 41,1% din cele de bunuri de capital, 34,2% din cele de bunuri intermediare si 4,3% din cele de bunuri de uz curent.
Preocuparile de perfectionare a structurii exporturilor prin constituirea parcurilor industriale au fost amendate de catre Directia de Extindere a UE din Comisia Europeana, ca periclitind libera concurenta pe piata unica. in felul acesta mai trece un an pina la definitivarea legii, ceea ce pentru expansiunea spre Est nici nu este rau.
Produsele industriale au reprezentat 97,3% din totalul exporturilor efectuate i primele opt luni din acest an, iar produsele din agricultura si silvicultura numai 2,7%.
L