"Am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constituţională, chiar azi am semnat. (…) Din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele, aşa cum e prevăzută legea acum, ar continua să impacteze bugetul de stat pentru că şi bugetele locale, în mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat. Şi, pe de altă parte, nu se respectă principiul contributivităţii, legea aceasta ar urma să se aplice retroactiv, deci am cerut din nou CCR să clarifice dacă aceste elemente, care în continuare sunt menţinute în lege, sunt constituţionale", a spus Cioloş la RRA, conform Agerpres.

Totodată, premierul a precizat că impactul bugetar al aplicării legii în forma actuală adoptată de Parlament este în jur de 400 de milioane de lei pe an. Cioloş a reamintit că Executivul a contestat această lege prima dată când Parlamentul decisese asupra pensiilor speciale şi a precizat că obiecţiile ridicate şi acceptate de CCR "nu au fost integrate" de Legislativ.

"Problema acestor pensii speciale este, în primul rând, faptul că ele nu respectă principiul contributivităţii. Adică pensii speciale înseamnă că dai ca şi pensie mai mult decât categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii, deci cineva trebuie să suporte acest surplus. A fost şi motivul pentru care noi am contestat la CCR – unul dintre motive – atunci când Parlamentul luase această decizie. Au fost făcute anumite modificări, dar care nu au integrat elementele constatate la CCR şi acceptate de CCR", a explicat Cioloş. 

În opinia prim-ministrului, ideea de pensii speciale riscă să afecteze însăşi consolidarea sistemului de pensii. "Ideea de pensii speciale, dacă avem multe astfel de categorii care acumulează pensii speciale, (…) riscă să afecteze însăşi consolidarea ideii şi a sistemului de pensii din România", a adăugat şeful Guvernului. 

Pe 26 decembrie 2015, Guvernul a sesizat CCR cu privire la unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene – Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. 

Sesizarea avea în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurarea finanţării pentru indemnizaţiile nou create. 

"Având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat", arăta Guvernul. În ianuarie, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis sesizarea Guvernului şi a decis că sunt neconstituţionale dispoziţiile privind pensiile speciale pentru aleşii locali. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. Judecătorii au constatat că legea nu este clară, că există inegalitate între aleşi şi că nu se precizează sursa de finanţare.