Cine mai așteaptă ca nimicul O.M.S. să salveze lumea?
Ultimul deceniu a fost o lecție importantă de PR pentru omenire. Zi de zi apăreau în presă studiile celor de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), recomandările acestei Instituții, cât și opiniile și viziunile sale.
Am înghițit cu toții multe găluște și i-am privit ca o adunare de „savanți” în ale căror mâini ar putea sta salvarea lumii. A fost necesară o pandemie ca să ne dăm seama că toată evoluția științifică nu s-a adunat în acest nucleu numit OMS, ba mai mult, ni s-a oferit încă o lecție: Ce se întâmplă atunci când cei nepregătiți și ignoranți dețin puterea! Pentru această lecție au murit peste 300 de mii de oameni, iar planeta este în „lockdown”.
Singurul care a „îndrăznit” să dea poleiala aurie de pe OMS a fost președintele SUA, Donald Trump. Un președinte atipic, vizibil mai apropiat de oameni decât alți omologi contemporani.
Ce a spus Trump despre OMS: „Nu a reușit să investigheze în mod independent rapoarte credibile care intră în conflict direct cu susținerile oficiale ale guvernului chinez”, fapt pentru care Trump îngheață finanțarea către această entitate și își va „reconsidera” calitatea Statelor Unite de membru OMS.
Marea Britanie se alătură criticilor, în opinia ziarului britanic The Daily Telegraph:
„Dacă OMS, sub conducerea sa actuală, investighează rolul Chinei în răspândirea Covid-19, atunci rezultatul acestei anchete nu va valora nici măcar cât bucata de hârtie pe care își va scrie concluziile. Cu toate acestea, ar fi crucial să se efectueze o investigație imparțială, obiectivă și detaliată pentru a stopa actuala pandemie și pentru a preveni astfel de evenimente. Marea Britanie este un donator major al OMS și a promis 65 de milioane de lire sterline pentru combaterea virusului. Banii contribuabililor nu trebuie irosiți și alocați unei instituții a cărei agendă politică s-a încheiat într-un eșec dezastruos. Guvernul nostru trebuie să solicite reforme imediate”, scrie ziarul britanic.
Vă reamintesc faptul că OMS a oferit informații și soluții eronate sau contradictorii, principala și cea mai gravă fiind aceea că „NU TREBUIE SĂ PURTĂM MĂȘTI” pentru a ne proteja. Astfel, statele au aplicat târziu cea mai eficientă metodă de protecție și răspândirea s-a propagat cu o viteză amețitoare.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





