Într-un interviu acordat publicaţiei slovene Delo, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a vorbit despre efectele războiului din Ucraina asupra economiei europene.

Potrivit acesteia, la momentul actual, deși războiul din Ucraina încetineşte creşterea şi accelerează inflaţia, stagflația nu este cea mai probabilă consecință pentru zona euro, notează Bloomberg.

Totodată, ea a mai adăugat că situația din prezent nu poate fi comparată cu ce a fost în anul 1970.

„Stagflaţia nu este în prezent scenariul nostru de referinţă. Deşi incertitudinile extraordinar de ridicate ar putea provoca o încetinire a creşterii economice, însoţită de o inflaţie ridicată, actuala situaţie nu poate fi comparată cu cea din anii ‘1970″, a afirmat şeful BCE, pentru sursa citată.

Ea a mai adăugat că pe baza datelor pe care le are la dispoziţie, achiziţiile nete de active ar urma să se încheie „la începutul trimestrului trei din 2022”.

Întrebată de ratele dobânzilor, Lagarde a răspuns că toate opțiunile sunt păstrate. „Oficialii păstrează toate opţiunile deschise şi progresează gradual cu acest proces”, a adăugat ea.

Inflația în zona euro înregistrează creșteri fără precedent

Menționăm faptul că războiul din Ucraina și pandemia au produs deja schimbări majore pentru economia europeană. Ultimele date publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 7,5% în aprilie, de la 7,4% în martie.

Trebuie subliniat și faptul că acesta este un nivel record pentru zona euro şi depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%.

Presiune există și la băncile centrale, în condițiile în care războiul din Ucraina a dus la majorarea preţurilor, afectând încrederea consumatorilor şi a companiilor. Pe de altă parte, oficialii BCE sunt decişi să meargă mai departe cu procesul de normalizare a politicii monetare.

În ceea ce privește așteptările economiștilor, cei mai mulți dintre ei se gândesc la cel puţin două majorări de dobândă în acest an, iar unii susţin că este posibilă chiar o a treia majorare, însă toate acestea depind de modul cum vor reacţiona pieţele la deciziile BCE.

Ce se întâmplă cu dobânzile și creditele?

În tot acest timp, pieţele au început deja să ia în calcul o majorare a costului creditului cu 85 de puncte de bază în acest an. Mai exact, acest lucru ar însemna mai mult de trei majorări de câte 25 de puncte de bază fiecare, ceea ce ar permite ca dobânda la depozite, care în prezent este la minus 0,5%, să revină în teritoriu pozitiv pentru prima dată după 2014.

Un semnal de alarmă în acest sens a venit și de la Joachim Nagel, preşedintele Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank). Potrivit acestuia, oficialii nu ar trebui să aştepte prea mult decizia de majorare a dobânzilor.

De cealaltă parte, Francois Villeroy de Galhau, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a declarat că dobânda la depozite ar putea reveni în teritoriu pozitiv anul acesta.