Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Business

China și-a pavat, la propriu, calea spre succes. Află cu cât saltă o infrastructură dezvoltată economia unei țări

Autor: | | 7 Comentarii | 3474 Vizualizari

Măsurile de austeritate nu sunt suficiente pentru a scoate economia globală din criză. Este nevoie de o creștere economică sănătoasă pentru ca statele să poată să-și achite datoriile, însă în condițiile în care guvernele trebuie să-și limiteze cheltuielile, banii alocați investițiilor sunt din ce în ce mai puțini. Și totuși, soluția pentru actuala criză economică ar putea fi chiar investițiile masive în infrastructură.

Pe glob, circa 1,4 miliarde de oameni nu au acces la energie electrică, circa 880 de milioane de persoane trăiesc, încă, fără apă potabilă şi 2,6 miliarde de semeni de-ai noştri nu au canalizare. Se estimează că circa un miliard de oameni din întreaga lume stau la cel puţin 25-30 de de minute de un drum care să poate fi practicat şi iarna şi vara, potrivit fp.com. Prin urmare, posibilităţile de investiţii sunt enorme, fie că vorbim de fonduri guvernamentale sau de bani privaţi. Pornirea unor investiţii ample în domeniul infrastructurii, atât în statele bogate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, ar duce la o mai bună ocupare a forţei de muncă, la scăderea ratei şomajului şi o diminuarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale. Și acestea ar fi doar câteva avantaje. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, investiţiile în infrastructură pot da un impuls puternic economiilor din statele aflate în curs de dezvoltare, deaorece îmbunăţesc integrarea economică a regiunilor mai slab dezvoltate, cresc atractivitatea ţării sau a regiunii în ochii investitorilor şi dau un avânt comerţului. Cu cât contribuie infrastructura la creşterea economică Acelaşi raport al Băncii Mondiale arată că statele în curs de dezvoltare datorează infrastructurii cel puţin 1,6% din creşterea obţinută în perioada 2001-2005 comparativ cu perioada 1991-1995. Infrastructura şi-a spus cel mai bine cuvântul asupra dezvoltării economiei în Asia de Sud, unde proiectele de construcţie de drumuri, de cale ferată, dar şi cele de alimentare cu energie electrică şi apă potabilă au determinat o creştere economică anuală de circa 2,7%. De asemenea, dacă economiile africane ar reuşi să reducă la jumătate diferenţa dintre nivelul lor de infrastructură şi cel existent în India sau Pakistan, ar înregistra creşteri economice anuale de peste 1,6-2,2%. Creşteri economice mai mari cu 2% s-ar înregistra şi în America Latină dacă statele de pe continent ar reuşi să-şi aducă infrastructura la nivelul celei din Bulgaria sau Turcia. China: 76.000 de kilometri de autostrăzi au adus o creştere economică de 6% ”Foreign Policy” observă, însă, că, în prezent, doar China ia în serios investiţiile în infrastructură, atât acasă, cât şi în străinătate. Anul trecut, chinezii au investit circa nouă miliarde de dolari în dezvoltarea infrastructurii africane. Un alt milion de dolari l-au investit arabii, indienii şi brazilienii. Harnici au fost chinezii şi la ei acasă. Conform ultimelor statistici, China avea la finalul anului 2010 o reţea de autostrăzi de 76.000 de kilometri, întrucât dezvoltarea infrastructurii a fost prioritară în cadrul planului de stimulare a economiei, în valoare de patru mii de miliarde de yuani. Mai mult, asiaticii şi-au propus să facă încă 79.000 de km de autostradă în următorii 10 ani. Potrivit raportului Băncii Mondiale în lipsa infrastructurii extinse China ar fi înregistrat creşteri anuale de 3%, nu de 9%, aşa cum se întâmplă în prezent. Ce vrea România de la infrastructura ei În strategia privind dezvoltarea infrastructurii din România între 2007 şi 2013, se schiţa faptul că autorităţile române doreau prin modernizarea căii ferate existente, a drumurilor naţionale şi prin construirea de autostrăzi să crească ”volumul activităţii de transport în PIB de la 3,6 miliarde euro (în prezent, respectiv 2004) la minimum 7 miliarde euro până în 2015”. În această perioadă România ar fi trebuit să ajungă la peste 1200 de kilometri de autostradă, ar fi trebuit să circule cu peste 160 km /h pe calea ferată şi ar fi trebuit să aibă transport intermodal. Guvernele şi miniştrii transporturilor care s-au perindat prin biroul aflat vizavi de Gara de Nord din Capitală s-au împotmolit când a fost vorba despre punerea în aplicare a acestei strategii.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

Transporturi si Infrastructura

12 octombrie 2018

Cel mai lung zbor din lume. Vezi câte ore a durat cursa

Transporturi si Infrastructura

09 octombrie 2018

Cele mai așteptate autobuze au ajuns la București

Transporturi si Infrastructura

01 octombrie 2018

Un pod important din București intră în reparații

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.