"Vom adopta măsuri mai flexibile, în special forme diversificate de investiţii pentru a asigura o susţinere mai viguroasă a proiectelor de cooperare între China şi Europa de Est", a declarat în ajunul summitului numărul doi al diplomaţiei chineze, Wang Chao.

Beijingul, care dispune de importante rezerve în valută, doreşte să-şi extindă prezenţa în Europa Centrală şi de Est, regiune considerată stabilă şi aflată în plină dezvoltare, şi este interesat îndeosebi de infrastructură, sistemul energetic, agricultură şi industrie.

La nivelul regiunii, în 2013, Ungaria a atras cele mai multe investiţii din China, în valoare de 2,4 miliarde de euro. "Politica de deschidere către est a Ungariei s-a intersectat cu cea a Beijingului, de deschidere spre vest", a explicat ambasadorul chinez în ţara vecină, Xiao Qian, care a subliniat că Budapesta joacă "un rol major" în regiune. Pe termen lung, Ungaria doreşte să fie o legătură între UE şi China în tehnologiile de vârf, în timp ce Beijingul doreşte să pătrundă în sectorul financiar şi să deschidă la Budapesta sucursala regională a Băncii Chinei.

În Balcani, unde nu toate statele sunt membre ale UE şi, deci, sunt supuse într-o măsură mai mică reglementărilor stricte ale Bruxellesului, şi mai ales în Serbia, Beijingul găseşte interlocutori mai receptivi la interesele sale. Beijingul a semnat deja cu Belgradul un acord de un miliard de euro pentru reconstrucţia principalei centrale termice din ţară, la Obrenovac, şi pentru construirea unei noi unităţi de producţie, la Kostolac.

În marja summitului, Li, primul şef al unui guvern chinez care vizitează Serbia în aproape 30 de ani, va inaugura un pod de 1,5 kilometri peste Dunăre, la Belgrad, a cărui valoare este de 136,5 milioane de euro. Acesta va fi primul mare proiect de infrastructură al Chinei în Europa. Totodată, Li urmează să semneze un acord pentru un alt proiect important, referitor la construcţia unei căi ferate pentru trenuri de mare viteză care să facă legătura între Belgrad şi Budapesta, până în 2017.

Unele ţări, precum Polonia, speră să-şi crească exporturile către China şi să reducă astfel efectele negative ale sancţiunilor impuse Uniunii Europene de către Moscova, în replică la sancţiunile introduse de Bruxelles împotriva Rusiei, pe fondul crizei din Ucraina.

Schimburile comerciale dintre China şi Europa Centrală şi de Est sunt în creştere – 48 de miliarde de euro în 2014, cu 3,9 miliarde mai mult decât în 2013.

AGERPRES