Pe scurt, membrii Bilderberg discută desființarea monedei euro și revenirea la monedele anterioare uniunii monetare, scrie site-ul infowars.com, cel care urmărește îndeaproape întâlnirea care are loc zilele acestea în Elveția.

Chiar dacă întrunirile anuale ale celui mai controversat grup, din care fac parte puternicii planetei, sunt învăluite în mister, jurnaliștii și activiștii elvețieni au reușit să facă publică lista invitaților.
Ca în fiecare an, de la reuniunea Bilderberg nu lipsesc oameni politici, foşti oficiali de stat, preşedinţi ai celor mai importante bănci şi multinaţionale, conducători ai organizaţiilor internaţionale, profesori şi jurnalişti.

Lista completă a participanților la întâlnire, aici.
<iframe src="http://www.youtube.com/embed/GehoGXyS6R0" frameborder="0" height="390" width="640"></iframe>
"Ar putea zona euro să se destrame? Acest lucru este posibil într-un orizont de timp de cinci ani", este titlul unei analize realizate de profetul crizei, Nouriel Roubini, preşedintele Roubini Global Economics. El spune că uniunea economică și monetară nu a îndeplinit niciodată în totalitate condițiile unei regiuni monetare optime.
Totodată, Roubini explică, într-un articol publicat în Financial Times, că abordarea dezordonată a crizei zonei euro a dus la eșecul rezolvării problemelor fundamentale ecomice și de competitivitate din cadrul uniunii.

Dacă situația continuă în același mod, euro va fi implicat în reducerea dezordonată a datoriilor şi, în cele din urmă, se va apropia de spargerea uniunii monetare, dacă unii dintre membrii săi mai slabi intră în colaps, a spus economistul.
"Lăsaţi euro, mergeţi înapoi la monedele naţionale pentru a atinge o depreciere masivă nominală şi reală", este sfatul profesorului Roubini.

El spune, totodată, că, deocamdată, ideea renunţării la zona euro este de neconceput chiar şi pentru ţări ca Grecia şi Portugalia. Dacă aceste state ar ieşi din zona euro, restul statelor care rămân în uniune ar suferi pierderi comerciale mari.

Însă scenarii care par imposibile astăzi s-ar putea să fie realiste peste cinci ani, în special în condiţiile în care economiile de la periferia zonei euro stagnează, precizează Roubini.