Decizia nu este nicio surpriză pentru că, după anul 2011, compania nu a mai avut nicio activitate la sud de Dunăre. În vara anului 2011, guvernul conservator al premierului Boiko Borisov a acordat companiei Chevron dreptul de a face prospecţiuni legate de zăcămintele de gaze de şist din nord-estul ţării, dar în urma unor proteste de amploare, autorităţile au decis să-şi revizuiască decizia, impunând un moratoriu total care interzice explorarea şi exploatarea de gaze şi ţiţei prin fracturarea hidraulică cu apă sau alte lichide la presiune de peste 20 de bari. Nici guvernul socialist învestit în anul 2013 nu a dat nici un semn că ar putea renunţa la acest moratoriu.

'Nici o companie respectabilă nu-şi poate permite să piardă bani în condiţiile în care autorităţile bulgare se dovedesc complet neinteresate de una dintre puţinele posibilităţi pentru exploatarea de gaze şi ţiţei pe teritoriul ţării', comentează Vasilev în blogul său. În opinia sa, spre deosebire de alte companii, Chevron nu a putut să-şi permită o 'abordare balcanică' aplicând metodele cunoscute pentru motivarea politicienilor şi funcţionarilor de stat.

Chevron oferise statului bulgar 30 milioane euro pentru explorarea unui bloc cu suprafaţa de 4.398 kilometri pătraţi în nord-estul ţării. Ministrul economiei şi energiei de atunci, Traicio Traikov, a spus că gigantul oferă şi un program de lucru la o valoare de 50 milioane de euro. Potrivit datelor Agenţiei americane pentru informaţii în energie, Bulgaria are zăcăminte de gaze de şist care se ridică la 481 miliarde de metri cubi şi de încă 200 milioane de barele de ţiţei.

După retragerea din Bulgaria, Chevron îşi va continua proiectele în România şi Polonia, precizează Vasilev în blogul său.

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: