În 15 ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a şocat pieţele financiare după ce a eliminat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro, ceea ce a provocat o apreciere de 30% a francului elveţian în raport cu moneda euro şi cu 25% faţă de dolar. Această decizie sporeşte povara financiară a miilor de cetăţeni din unele dintre cele mai sărace regiuni ale Europei care în ultimii ani au luat credite ipotecare în franci elveţieni, precizează analiza AP.

Multe împrumuturi au fost contractate de persoane în vârstă de 20-30 de ani, în anii de boom de dinaintea crizei din 2008. Se presupunea că ei vor fi prima generaţie care va beneficia deplin de promisiunea economică care venea după căderea comunismului şi intrarea în UE. Creditele ipotecare în valută erau căutate deoarece aveau rate mai scăzute ale dobânzilor. În schimb, cei care s-au împrumutat se confruntă acum cu un nou tip de servitute, soarta lor fiind legată de aprecierea şi deprecierea valutei pe care nu au ţinut-o niciodată în mâinile lor.

Este o situaţie înşelătoare pentru lideri: să forţezi băncile să accepte o reducere a veniturilor pentru a-i ajuta pe oamenii care de bunăvoie au încheiat contracte riscante? Răspunsurile guvernelor au fost variate. Executivul de la Budapesta a forţat în noiembrie băncile să convertească creditele în franci elveţieni în moneda locală la rata de schimb din acel moment. Momentul ales a prevenit un dezastru financiar pentru mulţi cetăţeni maghiari cu credite, după decizia eliminării pragului minim de 1,20 franci pentru un euro.

Guvernul din Croaţia, unde există 60.000 de credite ipotecare în valută, a îngheţat cursul de schimb kuna-franc la nivelul de dinaintea datei de 15 ianuarie, pentru a-i ajuta pe cetăţenii cu credite în valută. Alte state, cum ar fi Polonia şi România, încă analizează ce măsuri vor adopta, dar au exclus o soluţie de tipul celei adoptate în Ungaria. Autorităţile de la Varşovia cer băncilor să adopte din proprie iniţiativă măsuri pentru a-i ajuta pe cei cu credite în valută.

Mulţi cetăţeni cu credite se confruntă cu probleme deoarece casele pe care le deţin valorează acum mai puţin şi nu le pot vinde fără a înregistra pierderi semnificative, după ce în ultimii ani preţurile proprietăţilor imobiliare au scăzut. Presa a prezentat cazurile unor oameni atât de disperaţi încât s-au internat în spitale psihiatrice pentru tratament.

În România, sinuciderea unei persoane care avea un credit în valută a determinat Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor să investigheze dacă a fost gestionat corect problema împrumuturilor. (Sursa: Agerpres)