Deși această majorare la aur a fost însoțită de o creștere substanțială a prețului metalului prețios – de aproximativ 38% – experții explică faptul că interesul investitorilor rămâne ridicat, în ciuda prețului tot mai mare.

Analiștii financiari susțin că această evoluție a fost determinată de incertitudinile globale, dar și de percepția investitorilor asupra aurului ca refugiu sigur în perioade de instabilitate economică și geopolitică. Din acest punct de vedere, Europa și Asia au avut cele mai importante contribuții la cererea de aur de investiții fizic, în special sub formă de lingouri și monede.

Creștere serioasă de 65% pentru aur

Tendința s-a manifestat și în România, unde reprezentanții companiei Tavex au raportat o creștere de 65% în volumul de aur vândut în primul trimestru din 2025.

Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, a afirmat că cea mai mare parte a vânzărilor s-a concentrat pe produse de până la cinci grame, indicând o accesibilitate mai mare pentru investitorii mici.

Atenție la randamente

Acesta a declarat că, în ciuda creșterii semnificative a prețului aurului, românii continuă să investească, atrași de posibilitatea unor randamente superioare, de diversificarea portofoliului și de protecția împotriva inflației.

„Această tendință se observă inclusiv în România. În cazul Tavex, avem parte de o creștere de aproape 65% a cantității de aur vândută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu anul trecut. Cele mai semnificative creșteri sunt prezente în cazul produselor cu greutăți mai mici (de până în cinci grame), deși vedem creșteri de-a lungul întregului nostru catalog de produse”, declară Dima.

Diversificarea, un cuvânt importat în noua economie

”De aici putem deduce că, deși prețul aurului a avut parte de o creștere rar întâlnită, românii au încercat în continuare să obțină expunere pe aurul de investiții fizic, pentru diverse scopuri: randamente mai mari în ultimii doi – trei ani, diversificare, protecție împotriva inflației”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.

ETF-urile și „aurul pe hârtie”, tot mai populare

Pe lângă investițiile în aur fizic, specialiștii din domeniu au observat o revenire semnificativă a interesului pentru ETF-urile de aur – fonduri tranzacționate la bursă care permit deținerea indirectă a aurului. Se mai numește și „aur pe hârtie”, întrucât investitorii nu intră în posesia fizică a metalului, ci dețin drepturi asupra acestuia.

Potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, activele deținute de ETF-urile de aur au crescut cu 333% față de anul trecut. Cele mai mari volume de investiții au venit din America de Nord și Asia, cu o pondere semnificativă din partea Chinei. Analiștii remarcă faptul că fondurile chineze reprezintă 80% din totalul ETF-urilor asiatice, consolidând poziția Asiei ca centru de interes pentru investițiile în aur.

Ponderea EFT rămâne redusă

Chiar și așa, experții au subliniat că ponderea ETF-urilor de aur în totalul activelor globale rămâne redusă, atingând doar 8% în prezent. Prin comparație, în perioada 2010-2011, când prețul aurului se apropia de 2.000 de dolari pe uncie troy, acest procent depășea 11%.

Avantajul acestor produse, așa cum explică brokerii financiari, constă în posibilitatea obținerii unui profit mai rapid, datorită marjelor de preț mai mici și lichidității superioare. În plus, preferința pentru produse de aur cu purități mai mari și gramaje semnificative indică un interes tot mai mare pentru investiții eficiente, unde costurile fixe ale producătorilor sunt distribuite mai eficient în prețul final.

Băncile centrale, cumpărători importanți în continuare

Băncile centrale din întreaga lume continuă să își sporească rezervele de aur, în ciuda unei ușoare scăderi față de anul precedent. În primele trei luni ale lui 2025, instituțiile monetare au achiziționat 243,7 tone de aur, ceea ce, potrivit experților, ar putea face din acest an un nou record în materie de achiziții.

Polonia a fost lider în această direcție, achiziționând 48,6 tone de aur în primul trimestru. În plus, Banca Națională a Poloniei (BNP) a continuat achizițiile și în aprilie, adăugând încă 12,4 tone. Aceste eforturi au dus la creșterea ponderii aurului în rezervele băncii la peste 22%, depășind inclusiv Banca Centrală Europeană în ceea ce privește cantitatea totală de aur deținută.

România nu își extinde achizițiile

Pe lista celor mai active țări din punctul de vedere al achizițiilor se mai numără China (12,8 tone), Kazahstan (6,5 tone), Cehia (5 tone), Turcia (4,1 tone) și India (3,4 tone). În contrast, România își menține rezervele de aur la un nivel constant, de 103,6 tone, fără perspective de extindere în perioada următoare.

Oficialii Băncii Naționale a României nu au comentat direct în legătură cu strategia de achiziție de aur, însă analiștii locali consideră că stabilitatea rezervelor este în prezent preferată în detrimentul extinderii, în contextul unei politici monetare prudente.