La întâlnire au mai participat Gheorghe Gherghina și Bogdan Drăgoi, secretari de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, și președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.
Vezi declarațiile președintelui:
România trebuie să fie în continuare prudentă, am restabilit niște echilibre fragile, nu există decât o conduită pentru politicieni: responsabilitate și prudență.

Nu a fost o întâlnire de criză. Nu cred că putem vorbi încă despre o criză, ci despre o reacție.

Nu a fost nici o întâlnire de criză, ci una între instituții cu responsabilități pentru a face o analiză a situației evoluției de pe piețele internaționale, pentru a poziționa efectele asupra României.

Aș face o atenționare serioasă celor care anunțau majorări de salarii și pensii; aceste declarații fac rău României și slăbesc încrederea investitorilor.
Soluția corectă este continuarea programelor de restructurare fiscală: continuarea programelor de reducere a cheltuielilor statului, declanșarea urgentă a unui program astfel ca pe termen mediu să echilibrăm resursele pentru fondul de pensii.
Fac o invitație politicoasă către toate partidele, în special cele din arcul guvernamental: să nu alunece în populism.

Cer urgent un program ca pe termen mediu să echilibram resursele fondului de pensii și ale celorlalte fonduri sociale.

Câteva cifre: anul acesta, 14,8 miliarde lei este deficitul fondului de pensii. Fondul de șomaj are deficit de 2 miliarde lei, adică jumătate de miliard de euro. Mai adaugăm si deficitul de la Sănătate. România se împrumută pentru a acoperi aceste deficite.

De aceea, toate afirmațiile cu măriri de pensii și salarii înseamnă noi bani împrumutăți, și nu la dobânzi mici.
Rămâne prioritară accelerarea privatizării managementului companiilor de stat.

O altă prioritate este utilizarea fondurilor europene. S-a produs o creștere a nivelului de utilizare a banilor europeni, tot mai multe facturi sunt strânse la decontare și după ce vom termina verificările le vom trimite la Bruxelles. Lucrurile arată mai bine decât anul trecut

Am discutat și acordul de precauție cu FMI și am ajuns la concluzia că a fost o decizie bună chiar dacă a fost mai mult sau mai puțin criticată de oameni politici, din presă și din mediul economi.
Rămânem cu două obiective majore: continuarea consolidării fiscale și stimularea creșterii economice, cu bani transferați la investiții și nu în consum. România are cel mai mare procent din PIB acordat pentru investiții.

Ce se întâmplă pe piețele externe pare o reacție la măsurile neconvingătoare la măsurile luate de oamenii politici, și nu elemente ale crizei. Pe acest fond, România nu are decât soluția prudenței.
Îmi permit pentru prima oară să fac un apel la presă să încerce să fie la rându-i prudentă cu etichetările. Și în ceea ce privește evoluțiile internaționale, și în ce privește România.

Nu are nimeni interesul să creeze panică. Sistemul bancar este bine capitalizat, nu este nici o problemă.

Singura problemă pe care o avem, și asta din cauza stării de îngrijorare a investitorilor, sunt dobânzile la care se vor face împrumuturile viitoare pentru acoperirea deficitelor de care vă vorbeam.
Una este să faci împrumuturi la dobânzi de 4,59 sau 5,59 și alta la 6-7 sau chiar 8%.

Atmosfera prin care românii trec peste aceste momente poate fi una decentă; nu vă cer optimism, ci doar decență și responsabilitate.

Te-ar putea interesa și: