După anunţare acordului cu Ciprul, euro s-a apreciat luni dimineaţă, ajungând la 1,3033 dolari, majoritatea burselor asiatice au închis în creştere, iar pieţele bursiere europene au deschis tot în creştere. Leul românesc s-a apreciat cu 0,7% anul acesta, după ce includerea României în indicele datoriei principalelor pieţe emergente luna acesta a stimulat cererea investitorilor externi pentru obligaţiunile ţării.

Moneda naţională s-a apreciat în raport cu euro, iar BNR a anunţat un curs de 4,4154 lei/euro, în scădere cu 1,32 bani (-0,29%), comparativ cu valoare de 4,4286 lei/euro consemnată în şedinţa de vineri.
Totodată, leul a câştigat teren şi în faţa dolarului american, BNR stabilind o cotaţie de 3,3948 lei, mai puţin cu 2,77 bani (-0,81%) în comparaţie cu anunţul de vineri, când un dolar valora 3,4225 lei. Gramul de aur a fost cotat, luni, la 175,0310 lei, în scădere cu 2,4656 lei (-1,40%) faţă de valoarea de 177,4966 lei anunţată în şedinţa precedentă.

‘Reacţia pe termen scurt în Europa Centrală şi de Est ar putea fi o cerere mai mare pentru pieţele solide, cum ar fi recentele vânzări de obligaţiuni în lei, pe fondul temerilor privind criza bancară din Cipru. Rămâne încă de văzut dacă băncile care au supravieţuit vor evita retragerile masive după redeschidere’, se arată într-o analiză a Erste Group Bank.

Luni la prânz leul s-a apreciat cu 0,3%, la 4,4157 euro, cel mai semnificativ avans din 27 februarie, conform datelor Bloomberg. Săptămâna trecută leul s-a depreciat cu 0,8%, pe fondul temerilor privind criza bancară din Cipru.
Leul s-a apreciat anul acesta după ce JPMorgan Chase şi Barclays Plc au anunţat includerea titlurilor de stat emise în lei în indicii pentru bondurile guvernamentale ale pieţelor emergente de la 1 martie şi, respectiv, 31 martie. Includerea a ajutat Ministerul de Finanţe al României să împrumute în ianuarie suma record de 11,4 miliarde de lei (3,4 miliarde de dolari). În februarie, Trezoreria a împrumutat 4 miliarde lei de la băncile locale, iar de la începutul anului împrumuturile în lei depăşesc 15 miliarde lei.

Ciprul a evitat o intrare dezordonată în incapacitate de plată şi o ieşire nepermisă din zona euro acceptând cererile creditorilor internaţionali de a reducere a sistemului său bancar supradimensionat, în schimbul unui pachet de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro. Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a acceptat închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Popular Bank of Cyprus, sub presiunea creditorilor conduşi de Germania, după o noapte de negocieri intense, care ameninţa să provoace noi turbulenţe pe pieţele financiare mondiale şi să reaprindă criza datoriilor.

Sursa: Agerpres