Cercetarea arată că până în 2004 numărul de imigranţi a fost relativ scăzut, începând din 2005-2006 remarcându-se o creştere a numărului străinilor veniţi din alte ţări în România.

O mare parte a străinilor sunt bărbaţi şi se află în ţara noastră cu scopul de a desfăşura activităţi comerciale, având avantajul unei legislaţii permisive şi favorabile investiţiilor străine şi deschiderii de afaceri, se mai spune în studiu.

Alte ţări de provenienţă a imigranţilor din România mai sunt China şi Turcia. Alături de aceştia, ţara noastră mai primeşte imigranţi din Republica Moldova.

Spre deosebire de imigranţii din China şi Turcia, cetăţenii moldoveni sunt atraşi de România în special pentru completarea studiilor şi în scop de muncă, mai puţin pentru activităţi antreprenoriale.

Managerul de proiect al Fundaţiei Soros, Iris Alexe, a prezentat studiul asupra fenomenului imigraţiei în România, precizând că acesta a fost realizat în cadrul unui proiect finanţat prin programul general ‘Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii’ al Uniunii Europene gestionat în România de Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia Schengen şi Oficiul Român pentru Imigrări (ORI).

Prezent la lansarea oficială a acestui studiu, Radu Mircea, reprezentant al ORI, a arătat că cercetarea este binevenită pentru datele statistice ale oficiului, fiind realizat de profesionişti în domeniu.

‘Este o provocare adusă integrării imigranţilor. Acest fenomen are şi beneficii pentru ţările gazdă, cum ar fi cele economice şi culturale. La nivelul Uniunii Europene sunt discuţii pentru realizarea de module comune de integrare a străinilor şi dezvoltarea unor politici de integrare în acest sens. Oficiul Român pentru Imigrări are ca obiective principale asigurarea de servicii suplimentare pentru susţinerea străinilor, precum şi dezvoltarea unei politici sociale’, a afirmat Radu Mircea.

Totodată, el a adăugat că fenomenul imigraţiei în România arată că majoritatea românilor au o părere bună sau foarte bună despre străinii aflaţi în ţara noastră. ‘Această opinie publică favorabilă poate conta mai mult chiar decât aspectele economice ale procesului în sine’, a precizat reprezentantul ORI.

Potrivit studiului, dinamica mobilităţii din ultimii trei ani evidenţiază o tendinţă ascendentă a numărului de cetăţeni europeni aflaţi legal pe teritoriul ţării noastre. Acesta a crescut de două ori şi jumătate în perioada 2006-2011, variaţiile de creştere de la an la an fiind în medie de peste 35%.

De asemenea, anii 2007-2010 au prezentat o perioadă interesantă a fenomenului imigraţiei pe fondul dezvoltării economice a României.

În perioada 2009-2010 a fost sesizată o declanşare a contracţiei economice şi o scădere a imigranţilor.

În luna septembrie în 2010, în România, se aflau înregistraţi cu şedere legală circa 60.000 de străini, dintre care peste 49.000 erau cu şedere temporară şi peste 10.000 cu şedere permanentă.

Studiul arată că, în prezent, o treime din imigranţii din România o reprezintă categoria celor veniţi să înveţe, să urmeze cursurile şcolilor româneşti, 15% au ales ţara noastră pentru un loc de muncă şi sub 5% pentru mici afaceri.

Străinii care au ajuns în România prin reunificare familială sunt parteneri de viaţă ai cetăţenilor străini aflaţi deja în România, în principal ai celor veniţi în primul val de imigraţie cu afaceri, studii sau muncă. Cei mai mulţi imigranţi cu reunificare familială sunt femei din Orientul Mijlociu, Turcia, China sau cetăţeni din Republica Moldova.
SURSA: Agerpres