De exemplu, Eurostat trece în dreptul României un deficit de 3% din PIB pe anul 2016, nu de 2,41% așa cum a spus guvernul la acel moment.

În ciuda unei creșteri foarte puternice a PIB, execuția bugetară este surprinzător de slabă. Colectarea impozitelor este sub nivelul prevăzut inițial în legea bugetului, cu excepția contribuțiilor de asigurări și a impozitului pe salarii – ceea ce este perfect explicabil având în vedere creșterea salariilor bugetarilor cu 22%.

Veniturile fiscale sunt sub planificarea bugetară. Ele au crescut cu 2,8%, mai puțin chiar decât rata inflației de 3,3%! În termeni reali, statul a colectat mai puține impozite în 2017 decât în 2016. Paradoxal, cum ziceam, având în vederea creșterea PIB nominal de 10,6%, respectiv a PIB real de 6,1%.

Încasările din TVA au crescut cu 3,6% față de 2016, adică s-au menținut aproape constante în termeni reali. Încasările din TVA au scăzut ca importanță în PIB de la 6,8% în 2016 la 6,4%.

Încasările din impozitul pe profit sunt mai mici chiar decât cele de anul trecut (14,7 mld față de 15,4 mld)! De la 2% din PIB la 1,7% din PIB.

Din păcate, cheltuielile bugetare au avut alt trend. Cheltuielile de personal au depășit consistent nivelul planificat inițial, iar acest lucru a fost parțial compensat prin tăierea investițiilor.

Mai remarc faptul că banii europeni, așa puțini cum au fost, reprezintă 2% din PIB și aproape 7% din veniturile bugetului. Aceste subvenții europene, tăierea investițiilor și veniturile nefiscale, cu caracter excepțional, au stat la baza încadrării în ținta de deficit.

În anul 2018 guvernul mizează tot pe venituri excepționale, precum cele din vânzarea de apă grea sau licențele de telefonie 5G. Cât de sănătos este să faci cheltuieli permanente, mărind pensiile și salariile, pe baza unor venituri ocazionale, judecați dumneavoastră. Istoria ne-a învățat că, la o adică, aceste cheltuieli nu sunt chiar atât de “permanente”. Sper să nu vină ziua în care bugetarii să se vadă iarăși cu salariile tăiate.

 

Vă invit să reflectați și la graficul de mai sus, care ilustrează legătura dintre deficitul bugetar și deficitul de cont curent. În esență, creșterea deficitului bugetar din cauza creșterii salariilor a impulsionat consumul, ceea ce a alimentat importurile. Statul român a folosit banii contribuabilului român pentru a crea locuri de muncă în Germania sau Turcia.

Articol realizat de Bogdan Glăvan, autorul site-ului logec.ro

Acest articol a fost publicat în numărul 5 al revistei Capital, diponibil la chioşcuri în săptămâna 5-11 februarie 2018